"Provizii de întuneric (2)" – 3145 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DADiana Aliman
Chiar dacă vorbele tale Îmi tulbură seninătatea privirii Ca niște nori negri,pe cerul violet de toamna Sufletul meu continua sa zboare Asemenea unui porumbel alb...
24 poezii, 0 proze
DRdragos rotea
cand spun ca sunt de-la-mare, stiu ca asta e de cele mai multe ori suficient ca sa devin interesant pentru cealalta categorie, cea de ne-de-la-mare. e un interes superficial, ma ajuta sa leg conversatii, sa fac rost de musafiri vara si... da, cam atat. cred totusi intr-o amprenta pe care o lasa locul din care provii asupra omului care esti. asa ca eu nu-mi gasesc linistea. am un vuiet si o miscare interna continua chiar si cand sunt bine.
1 poezii, 0 proze
AMAlexandru Macedonski
ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...
120 poezii, 0 proze
ANAmélie Nothomb
Amélie Nothomb (13 august 1967, Kōbe, Japonia), pe numele său real Fabienne Nothomb, este o scriitoare belgiană de limbă franceză. Este fiica unui ambasador belgian și nepoata omului politic Charles-Ferdinand Nothomb, descendentă unei ilustre familii bruxelleze care a adus provincia Luxemburg regatului Belgiei. Copilăria și adolescența ei sînt de fapt o lungă călătorie prin lume, cu opriri mereu provizorii: își petrece primii trei ani de viață în Japonia, urmează China (Beijing), S.U.A. (New York), Bangladesh, Birmania și Laos. În 1984, își începe la Universite Libre de Bruxelles studiile de filologie. Din 1992, în fiecare toamnă, publică un roman, imediat trecut în fruntea listei de bestselleruri. Opera Igiena asasinului, roman, Albin Michel, 1992 (Prix René-Fallet, Prix Alain-Fournier) Sabotaj din iubire, roman, Albin Michel, 1993 (Prix de la Vocation, Prix Alain-Fournier, Prix Chardonne) Combustibilii, teatru, Albin Michel, 1994 Catilinarele, roman, Albin Michel, 1995 Péplum,...
6 poezii, 0 proze
DUDamian Ureche
Damian Ureche a fost un poet român care a trăit la Timișoara. S-a născut la Slătioara, la 2 septembrie 1935 și a încetat din viață la Timișoara la 15 ianuarie 1994. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1967. A publicat 21 de cărți, remarcându-se mai ales prin Elegie cu Francesca da Rimini și Spectacolul privirii. A fost redactor la revista Orizont.
17 poezii, 0 proze
Anton Naum
Anton Naum (n. 17 ianuarie 1829, Iași – d. 28 august 1917, Mărășești) a fost un poet junimist, profesor universitar al universității ieșene, membru titular al Academiei Române. Era de origine macedoneană, mama și tatăl său se numeau Teodor și Zamfira Naum. Se pare că primele contacte cu învățătura se petrec în casa părintească. Este cunoscut faptul că se obișnuia încă, la începutul secolului al XIX-lea, ca familiile cu stare să aducă profesori particulari în casă pentru educarea fiilor. După aceea Anton Naum frecventează Academia Mihăileană din Iași. Deși îi dispar părinții din fragedă tinerețe, educația sa avea să continue la Paris, conform datelor rămase despre el. După ce s-a întors de la studii din Paris, a fost numit provizor al liceului din Iași, apoi profesor la Școala militară superioară și, în final, profesor în Școala normală superioară din Iași. A debutat la Junimea, în anul 1872, cu două traduceri din opera poetului A. Chénier. Își făcuse o bună faimă cu traducerile sale...
2 poezii, 0 proze
IBIon Buzdugan
Ion Buzdugan (pe numele adevărat Ivan Alexandrovici, 9 martie 1887, Brânzenii Vechi, Bălți – 27 ianuarie 1967, București) a fost un poet important al Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei provincii (24 ianuarie 1918) poate fi socotită operă de obște, unirea ei cu Patria Mamă nu s-a putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan. A fost singurul dintre luptătorii basarabeni de primă linie care s-a opus asocierii, în orice mod ar fi fost ea formulată, cu Rusia. Secretar al Sfatului Țării, a redactat Actul Unirii. A proclamat Unirea la 27 martie 1918, cu mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. A studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea liberă din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița. Licențiat în drept al Universității din Iași și doctor în...
1 poezii, 0 proze
Provizii de întuneric (2)
de Tudor Negoescu
Cînd toți așteaptă pogorîrea Luminii, tu, aidoma unui hîrciog, îți faci imense provizii de întuneric…
E ziua ta maicuta!
de Maria Prochipiuc
Cat de mult te iubesc , nu pot sa spun! Dar, cat de mult te-am iubit imi este cu neputinta. Tu esti olarul , ce mi-ai dat forma, Ai plamadit in lutul galben dorinta Cu lacrimi in nopti de nelinisti....
Realitatea înscrisă în pătrat sau sferă
de razvan rachieriu
1.Destinul are forma unei sinusoide pe care se mișcă oscilatoriu o viață cu plusuri și minusuri, create de elementele pozitivului și negativului, de maxim și minim, de optim și mediocru, iar când se...
Ceata verde - Cpitolul 2
de Ioana Nastase
M-am trezit cu o durere de cap groaznică. Am deschis ochii și-am clipit des, încercând să pătrund întunericul, iar pentru o clipă mi-a trecut prin minte că lovitura mă făcuse să-mi pierd vederea....
Monade și eoni
de razvan rachieriu
1.Între real și virtual, întuneric și lumină, realitate și simulacru, fiind și nefiind, se întinde nimicul – proiecție a halucinațiilor în hiatusurile arealului uman. 2.Există două categorii de...
Provizii de întuneric
de Tudor Negoescu
Pentru a mă obișnui cu moartea, noapte de noapte, pe ascuns, fac imense provizii de întuneric. Apoi adorm liniștit, așteptînd-o cu mîinile împreunate pe piept. Ca să-mi prelungești agonia, tu îmi...
Undița pierdută
de Cristian Melesteu
Undița pierdută Deltă, Deltă, maică cu trei brațe Cu care ne legeni în luntre de aur Visele noastre de pescari, Umple-ne găurile de la năvoade Cu solzi de somn și stiucă! Rugăciunea asta păgână am...
Speranța... dinozaurilor!
de Cornelia Georgescu
Capitolul 40. Trecuseră deci două săptămâni de când Rena şi Als se aflau în lumea dinozaurilor din Cretacicul Superior şi pentru prima oară, Rena era, nu la bordul navei „Hope”, ci undeva, la...
Suprarealism metanoic
de FLOARE PETROV
E Luni, obisnuința mă interoghează mascată despre provizii pentru toată săptămâna, guvernatoare peste lume, Luna nu știe despre greva foamei și totalmente visătoare nu știe despre suicid. o mână...
Amintiri ...
de Roxy
Another day ... the same U ... Nu pot sa fiu atenta la nimic. Ma obsedezi ... Te joci cu mintea mea precum o sirena ademeneste marinarii ... Ma intorc in timp si ma aflu din nou in camera ta.E...
Speranța... dinozaurilor!
de Cornelia Georgescu
Capitolul 30. Als nu se putea odihni în voie. Se răsucea necontenit. „Laş, fricos, inutil, iresponsabil...” auzea mereu; cuvintele Renei îi ţiuiau chinuitor în urechi şi nu era deloc plăcut. Prin...
Îngerii se miră plângând
de gina-elena afrasinei
Adevărul e că mă simt bine, minunat, până la urmă. Nu că s-a ivit cineva, dar îmi cer dreptul meu. Mare filosofie, viața asta. Cine nu vrea viață veșnică, până la urmă și la urmă. Viața e veștedă,...
Batalionul 3
de Giuroiu Constantin
Era Achim, un tânăr cu umerii semeți, Venit de prin Bănie, de pe vreun mal de Olt, Era înalt nebunul, cu palmele, lopeți Și mânuia cuțitul, ca nimenea din front. Era viteaz și iute, prea multe nu...