"Prea mult cer" – 20507 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMihai Gindu
Uneori, cred ca cer prea mult eternitatii din teama de a nu pierde clipa... Imi place sa scriu, sa sper, sa exist. Adresa de mail: nobody_knows@gmx.com
10 poezii, 0 proze
Adriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
Barbulescu Diana
Sunt studenta in anul II la medicina, si abia acum cand am literatura nu mai reprezinta un obiect de studiu obligatoriu pentru mine, simt ca incep sa o descopar. Poezia ne cere prea mult pentru prea putine cuvinte, iar proza ne inunda pana la refuz. Sperand sa gasesc esenta, miracolul spiritului uman cat inca traiesc, ma voi arunca in experimente. Ma gasiti printre picaturi. --------------------------- Alte "exprimari" ale mele: AMV-urile (anime music video) le gasiti aici: http://www.youtube.com/user/DieeDee12 fan fiction: http://www.fanfiction.net/u/986689/krm3DeeDee fan art/art: http://krm3dayana.deviantart.com/
13 poezii, 0 proze
nicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Daniel Turcea
Născut în Tîrgu-Jiu la 22 iulie 1945. Absolvent al liceului „Nicolae Balcescu“ din Pitești (1963). Licențiat al Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București (1968). Moare la 28 martie 1979 la nici 34 de ani. Debut în revista „Amfiteatru“ (1968). Bibliografia: „Entropia“ (Editura Cartea Românească, 1970) „Epifania“(Editura Cartea Românească, 1978) „Epifania“, colecția „Hyperion“(Editura Cartea Românească, 1982) Daniel Turcea este un mare poet creștin, despre care s-a scris mult prea puțin. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Creația poetică a lui Daniel Turcea, împletită cu destinul tragic, unic în felul său în literatura noastră,...
33 poezii, 0 proze
Corneliu Traian Atanasiu
Nu prea știu ce fel de biografie. Profesor de sport. Facultatea de filosofie fără să profesez. Fără veleități și gusturi literare pînă tîrziu. Am citit și am început să scriu într-o criză existențială a tinereții. Totul, după cum s-a dovedit ulterior, cu certe efecte formative. Transfuzii de sînge si iluzii. Am cochetat fără convingere și cu publicistica. Am publicat sporadic în Viața Românească, Cuvîntul, Orizont, Dilema. Într-o vreme am citit și niște mici eseuri la radio România Cultural. Nu mă simt frustrat și nici nu cred că sînt vreo valoare inestimabilă, există destulă literatură bună de citit și fără mine, mi-ar plăcea însă acest joc care oricum e mai confortabil, poate și mai savuros. Cred mai mult în efectele scrisului asupra persoanei mele și încurajez, în ce mă privește, mai puțin veleitarismul literar. De cînd m-am lăsat de fumat, spun oricui mă crede că am vicii prea mari ca să mă mai încurc și cu fumatul. Unul ar fi scrisul. Din 2007, administrez site-ul ROMANIAN KUKAI...
583 poezii, 0 proze
Sudu ionut
Sensibil, orgolios, irascibil si in acelasi timp simpatic, astea sunt cuvintele cu care mas putea sa ma descriu. caracterul meu ushor schimbator nu stiu daca este rezultatul astrelor sau al societatii in care traiesc, stiu sigur ca oricum as fii mereu voi fi iubit de cineva. ceea ce am putut afla pana la aceasta enigmatica varsta de 18 ani este ca in viata ceea ce iti trebuie cel mai mult este curajul, ca de multe ori trebuie sa imi cer si scuze, ca vorbele bune trebuie spuse atunci cand trebuie, si ca cea mai buna arma impotriva oamenilor rai este indiferenta. sunt crescut in cea mai reprezentativa familie din romania, cu bunici la tara, care din pacate s-au sins prea repde, dar suficient de tarziu incat sa nu imi fi trezit respectul si pasiunea pentru tot ceea ce reprezinta autenticitate si folclor. in ceea ce preiveste studiile, in prezent, sunt elev al "Colegiului National Gh. Munteanu- Murgoci" Braila.
1 poezii, 0 proze
Neagu Isabela Bianca
M-am nascut intr-o zi in care soarele scalda cerul,si iarna incepea sa-si adune prietenii,si sarbatorile si pleca pe alte meleaguri.Mi-am propus sa fiu in aceasta viata un inger...acum sunt inger pentru toti cei ce imi simt prezenta necesara...Locuiesc in toate zarile,si calatoresc in toate gandurile,eu cred ca nu trebuia sa spun prea multe despre mine...
10 poezii, 0 proze
B. Liviu
"sinceritatea e leagatura suprema dintre suflete dar ne pierdem printre sute de minciuni,suntem pagani,iubirea noastra-i cruda,cu pacatul ruda,aduce prea putina placere si cere prea multa truda!"
11 poezii, 0 proze
jifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
Prea mult cer
de Cristina-Monica Moldoveanu
cineva care mă vede mătură de pe masă firimiturile, stafidele, soarbe resturile de vin din pahare, îmi dezleagă brațele de oboseală cu ochii lui treji, le alungă fluturarea moale printre gene spre...
Prea mul cer eu vietii?
de Alina Popovici
Și-n liniștea serii Privesc asfințitul Sperând că dorința Mi se va-nplini Sperând spre iubire Eternă, curată Prea mult cer eu vieții? Nu-mi poate oferi? Doar visul rămâne Și-un vis mi-este viața...
transcendență circulară
de Ionut Simion
de prea mult cerc am obosit să țin cu dinții timpul ce rotește din spate jumătatea mea de spin și tot sperând zănatic poate am uitat să vin iar dacă mori din când în când câte puțin eu mă oblig să-mi...
iubirea...pacatul prim
de pop romeo
Zvacnira sufletele de prea mult cer la destramarea clipei in poezie cand tremurand durerea din tine m-am lasat arcus peste inima ta si tot iubind , iubind din dor ma scutura o lacrima cuprinsa de...
PATRIMEA SFEREI
de bancila george marius
Nu plec departe nici nu pot rămâne prea mult cerul nu cere dovada lacrimi nici oameni pe a nimicului peste cer e un alt cer peste culoare e o altă culoare peste aripă e o altă aripă nu plec departe...
Profund
de Adriana Weimer
Cât zbor îngenunchează în păsări pentru aripi ce nu pot zbura de prea multă liniște și prea mult cer. Cât înalt coboară în munte pentru stânci ce nu pot rodi de prea grea măreție. Câtă lumină se...
Starea poeziei (I)
de Tudor Cristea
Starea poeziei (I) O cercetare critică asupra poeziei române de azi pe mâine 1. Preliminarii (SUB)TITLUL ludic de mai sus, așezat deasupra unei intenționate suite de analize, pe care le doresc...
Variatiuni pe teme obsesive
de Oana Petcu
Imi place cel mai mult sa nu ma astept la nimic, pentru ca ma astept mereu pe mine si uneori ma plictisesc asteptandu-ma…Si chiar ma enervez, pentru ca, in general, eu sunt extrem de punctuala. Atat...
abia murim
de viorel ploesteanu
murim atunci când omorâm un gând și când plecăm din noi târâș murim și nu mai știm să respirăm mirări prea conectați la oxigen prea strânși într-un pantof al nimănui c-un vis tumefiat turtim absurd...
eu, copacul
de Macovei Costel
de ce plâng copacii numai noaptea? pentru că lacrimile de zi se ridică la ceruri să spele norii pe picioare ori copacii știu că prea mult cer înnorat strecoară lumina lăsând umbrele triste să se...
