Poezie
eu, copacul
1 min lectură·
Mediu
de ce plâng copacii numai noaptea?
pentru că lacrimile de zi se ridică la ceruri să spele norii pe picioare
ori copacii știu că prea mult cer înnorat strecoară lumina
lăsând umbrele triste să se ascundă printre frunze
și frunzele cad de prea greu și prea ars
aparat de ziduri stâncoase
îmi trăiesc singurătatea visând o scară la cer
pe care lacrimile mele să urce singure fără ajutor
astfel încât să pot plânge zi și noapte
fără teamă de întuneric
frunzele mele au umplut tot ținutul numănui
căci singur fiind nu am cu cine să-mi putrezesc uitările
și până când voi încolți sămânță
va trebui să plâng și frunze și floare și sâmbure
ca să uit cât mai am de așteptat
001.279
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “eu, copacul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14105427/eu-copaculComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.