"Povestea lumii sub o salcie" – 20168 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
poveste_postmodernista
Poveste Postmodernistă
de Manolescu Gorun
Fanuș Neagu
Studii 1939-1944 - Școala primară în satul natal 1944-1948 - Liceul Militar din Iași (trei ani îi urmează la Liceul Militar din Câmpulung Muscel) 1949-1951 - Școala Pedagogică nr.2 din București 1951-1952 - continuă la Școala Pedagogică \"Costache Negri\", Galați 1952-1953 - Cursant al Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" 1954-1957 - Facultatea de Filologie din București. Nu își termină studiile Cariera 1953-1954 - Profesor suplinitor la Școala Generală din Comuna Largu, Județul Galați 1954-1956 - Redactor la \"Scînteia Tineretului\" 1954 - debutează cu povestirea \"Dușman cu lumea\", în revista \"Tînarul scriitor\" 1959 - debut editorial cu volumul de povestiri \"Ningea in Bărăgan\"; volum retipărit in 1954 sub titlul \"Cantonul părăsit\" 1960 - \"Somnul de la amiază\" 1962 - \"Dincolo de nisipuri\" 1967 - \"Vara buimacă\" 1968 - \"Îngerul a strigat\", primul roman, considerat evenimentul editorial al anului 1972 - \"În văpaia lunii\" 1972 - \"Cronici de carnaval\", volum de...
5 poezii, 0 proze
LSLuis Sepulveda
Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...
4 poezii, 0 proze
ADAnna Dzengan
Am publicat în mai multe volume colective, între care: – Almanahul literar Povestea de iarnă (2024), coordonat de Vasile Suhani; – Almanahul literar 1 Aprilie (2025), coordonator Vasile Suhani; – Antologia aniversară La vadul timpului, sclipiri de stele (2025), coordonată de Doina Moritz; – Antologia De dragoste și inimă albastră (Editura eP, București, 2025), coordonată de Roxana Licu; - Antologia ”Lumină din lumină”(2025), coordonată de Mariana Moga. În 2025 am debutat cu volumul de versuri, ”Ploaia care cântă în suflet”, Editura RoTipo, Iași — o carte care adună în paginile ei reflecții, vulnerabilități și freamătul unei lumi interioare în continuă transformare.
15 poezii, 0 proze
EBElena-Cristina Bărzoi
Simt nevoia să scriu...fără explicații de prisos. Atât știu : am adunat buchete de gânduri. Unele amestecate cu altele : cu gânduri personale, cu trăiri, cu clișee deja știute. Poți picta tabouri cu culori sau poți zugravi viața dând sens și viață cuvintelor. Pentru că la inceputul lumii a fost Cuvântul, vreau să cred ca noi suntem povești, nu oameni. Citiți-mă ca pe o poveste, nu ca pe un om. Poveștile sunt mai frumoase decât oamenii!
6 poezii, 0 proze
GCGeorge Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...
102 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
Cojocari Miroslav
Nascut in R. Moldova in or. Donduseni. Elev la scoala generala Alexei Mateevici de acolo. Mai tarziu elev la liceul Mihai Eminescu din Bacau, unde debutez cu primele poezii "Sfarsit pustiu" si "Unei lumi ce va muri" in revista scolii. In aceeasi revista apare si prima creatie in proza, povestirea "Acestia suntem noi...". Acum studiez la facultatea de medicina generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din Iasi.
15 poezii, 0 proze
AVApati Vasile-Cornel
"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...
4 poezii, 0 proze
FHFlorina Handoca
povestea vieții mele începe în aprilie atunci când melcul iese din a lui cochilie; am fost, sunt și voi fi o revoluționară, chiar dacă pare-o "teorie" cam bizară; în viața asta n-am participat la nici o revoluție dar, sigur, pentru asta găsesc eu o soluție. acum sunt absolventă de liceu, mândrul Colegiu Național "Iulia Hasdeu"; am planuri mari pentru viitor... (oricum, nu să devin scriitor); în clipa asta visez să termin bine bacu' că dacă nu... mă ia dracu'! vreau foarte mult să vizitez această lume, să văd a Himalayei culme, să povestesc locuitorilor din România că doar în țara lor stăpână e prostia. *bacul, eu l-am terminat, evident, l-am si luat; acum ma pregatesc sa plec la facultate la una din strainatate.
1 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
Povestea lumii sub o salcie
de Florin DeRoxas
cateodata, cand e seara, apa de sub salcie imi canta la ureche povestea lumii. e seara si imi place sa stau intins sub salcie, cu mainile sub cap si cu ochii inchisi, si numai apa mai spune povestea...
Poemul pacatelor mele
de Florin DeRoxas
Pe urma urmelor, La plimbare, cu Bacovia - Poem frumos, Colt de poezie tarzie (Joc copilaresc), Produs de roua - Barca Celor dintre noi La miezul noptii oranj. Numai unii Imbuibati de melancolie, Si...
Am ajuns mânat de vreme
de Mihail Buricea
Am ajuns mânat de vreme Prin pădurea de argint Și-am găsit doar teoreme Despre-al lumilor sfârsit Pe-o potecă-ntortochetă Am pășit cu-nfrigurare Și-am ajuns în vis deodată În copilăria-n care Mă...
pe malul mării, la apus
de Stanica Ilie Viorel
acolo unde singurătatea plutește peste buclele aurii ale nisipului mângâiat de valuri, la apus, îți lași semnul trecerii alunecos, vântul îl șterge, răbdător și neîncetat alături, în tristețea ei, o...
fântâna lui vasile din milarepa
de Cătălin Al DOAMNEI
pe omul care în copilărie a avut grijă de mine mai mult decât de sine însuși îl chema vasile era cu mult mai în vârstă decât mine și decât numărătoarea comunistă pe care n-o lua în seamă nici el nici...
leagăn
de florin caragiu
moartea taie din mine o scândură dreaptă și lungă aud în vis dinții ei de fierăstrău mișcându-se ușor, ușor, când întunericul fixează trupul și așchiile zboară pe iarba în care s-au desenat stările...
devreme primăvara
de Ursu Marian Florentin
spune-mi, de ce nu mai simt emoțiile în pupile? de ce mai demult, primăvara îmi trimitea impulsuri prin artere? zburau forme ciudate de păsări prin pătrarul lunii pline... spune-mi ceva, de ce nu-mi...
Taifas la Șapte Ape
de Coriolan Păunescu
De când îi plecaseră copiii pe la casele lor, bătrânul Ioan Stăvar rămăsese doar cu femeia lui, Leonora, cu care, de-o seamă fiind, cutreierase cândva satul și pădurile, pe când erau numai de-o...
dumnezeu este vocea aceea mică de care se agață frica
de angela furtuna
veghea și exodul interogațiilor. ea nu are decât o jumătate de răspuns. drumul se închide acolo unde se deschide de fapt. ea își propunea întotdeauna să atingă puncte situate mult mai departe decât...