"Poveste cu un trandafir" – 20139 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
poveste_postmodernista
Poveste Postmodernistă
de Manolescu Gorun
Trandafir Riana
Sunt o poveste ce încă se scrie, un om simplu ce-mi depăn zilele in funcție de realitățile vieții mele, trăind în prezent, întorcîndu-mă în trecut doar pentru a răsfoi amintiri dragi, privind spre viitor cu speranță, visînd, iubind, suferind ca oricare.Trăiesc, deci exist, încă gîndesc și pot să grăiesc.
28 poezii, 0 proze
AEAnghel Elena
Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat
2 poezii, 0 proze
Ioana Ionescu
M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1987, intr-o familie de aristi, am inceput sa scriu mici povesti si compuneri la varsta de opt ani, primele scrieri au fost: "Luptatorul de la ora patru" "povestea trandafirului pe ape" Primele povesti sunt inspirate din universul desenelor animate. Am inceput sa scriu poezie, un an si ceva mai tarziu. Nu am urmat nici un cenaclu si nu am publicat nici o scriere pana la varsta de 16 ani. Aveam foarte multe caiete cu proza si poezie facandu-le de multe ori ilustratii. Intre 2004 si 2007 am frecventat cenaclul literar de la Palatul National al Copiilor, condus de Ruxandra Ion. In vara anului 2004 am publicat intr-o antotlogie cuprinzant proze si poezii ale tuturor participantilor cenacluli literar de la palatul national al copiilor. In vara anului 2006 am absolvit liceul de arte plastice Nicolae Tonitza Bucuresti, sectia "Pictra de sevalet" In prezent sunt studenta la Universitatea de Arte plastice Bucuresti, facultatea Teoria si Istoria artei.
17 poezii, 0 proze
EDeugenia Duta Dumitrescu
Ginela-Eugenia Duță s-a născut în București, la 17 iunie 1950. În liceu a avuto orientare umanistă (un premiu la o olimpiadă de limba română, preocupări spre artele plastice si istorie),deși a urmat cursurile secției reale și ulterior cele ale Politehnicii, facultatea de Electronică. Debutul literar s-a produs in paginile revistei „Țara visurilor noastre” din Oradea,în 1968, revistă la care a colaborat câțiva ani. A publicat trei broșuri, un volum de poezii, „Vis de tinerețe”, o povestire biblică, „Izgonirea din rai” și, la Editura Fast Editing, o povestire pentru copii, ”O poveste cu fetica Frumușica”. Are în lucru două romane, și un al treilea în curs de publicare la aceeași editură. În paralel cu activitatea de creație proprie, a participat la editarea a patru volume din opera scriitorului, poetului si dascălului Gheorghe Duță-Micloșanu.
9 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
SKStephen King
Stephen King a scris prima poveste cand avea 7 ani, dar a fost publicata la 18. Dupa ce a absolvit University of Maine, a lucrat ca juranlist sportiv pentru ziarul local. Preda Engleza la Maine's Hampden Academy cand primul sau roman, Carrie, a fost publicat, in 1974. Mai bine de un deceniu a fost cel mai popular scriitor din America. A publicat carti atat sub numele sau, cat si folosind 5 pseudonime, cum ar fi Richard Bachman (una dintre aceste carti a fost ecranizata - The Running Man - in 1989, si l-a avut in rol principal pe Arnold Schwarzenegger). A jucat de asemenea roluri mici in cateva filme bazate pe scenariul sau si a debutat ca regizor in 1986 cu filmul Maximum Overdrive. De asemenea a regizat cinci episoade din serialul TV Stephen King's The Golden Years. Alte contributii ale sale in TV includ: It! (1990), Sometimes They Come Back (1991), The Tommyknockers (1993), The Stand (1994), si The Langoliers (1995).
1 poezii, 0 proze
TATomița Andreea
Născută la Craiova, cu doar o lună înaintea căderii Comunismului, am fost un copil fericit, iubită fiind de părinți și soră. Am crescut într-un mediu călduros, înconjurată de o atmosferă de poveste. Să fi fost acesta izvorul imaginației mele? Dragostea pentru limbile străine m-a împins spre diferite cursuri ca într-un final să mă vad ajunsă studiind la nivel de bilingvă franceza și ca hobby multe altele. Cuvintele au inceput să mă atragă încă din școala generlă când, inspirată de lecturile de la clasa ori de cărțile ce "din întâmplare" îmi picau pe mână, am vrut să-mi testez propria capacitate de a crea. Nu m-am considerat niciodată suficient de pregătită pentru a duce la capăt o lucrare voluminioasă deși asta-mi este ținta supremă. Sunt sigură, însă, că timpul și experiența îmi vor fi tovarăși de nădejde și că visul de-a-mi vedea lucrările publicate nu va fi o simplă himeră.
6 poezii, 0 proze
BLBratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
OMOctavian Miclescu
În cea de-a treia zi de pontificat al Papei Ioan Paul II, zi în care se împlineau 379 de ani de la bătălia din preajma Șelimbărului, Dobrin înscria într-un meci de poveste împotriva Valenciei iar Ștefan Augustin Doinaș deschidea primul cologviu de poezie de la Iași, orașul care fusese martor cu fix 103 ani în urmă la debutul lui Ion Creangă. Hei, în acea zi de 18 octombrie 1978, la 69 de ani de la filmul lui Hugues d’Eywo, cea mai veche actualitate cu subiect românesc, m-am născut dis-de-dimineață la Galați, unde am descoperit primul cenaclu literar, Anton Holban, și unde am debutat în Școala Gălățeană, în jurul datei când, cu 73 de ani în urmă, România participa pentru prima oară la Cupa Devis. La 15 ani după terminarea epocii roșii, primesc premiul Convorbiri Literare la Concursul Național de poezie de la Tecuci, singurul concurs la care am dorit să particip. Public în câteva antologii de poezie din orașul lui Ciprian Porumbescu, iar alături de prietenii Grama și Velea public în...
23 poezii, 0 proze
Poveste cu un trandafir
de Laura Danaila
A venit primăvara și e așa de frumos... Din nou acea lumină filtrată de frunzele neprăfuite încă, același soare blând ce nu provoacă cancer, același miros de flori abia ieșite de sub frigul iernii....
Mistificatorii XI
de Tudorel Glaman
Atunci se auzi acel pocnet îngrozitor ce avea să pună pe drumuri trei echipaje de poliție, două ambulanțe și cinci mașini de pompieri. Era prima oară când în fața reședinței sale municipalitatea...
Un cântec şi-un lătrat de câine
de Ioan-Mircea Popovici
Salutare de la mare Şi-un cântec cu poveste, pe lângă cărare Vorba Pictorului “Sunt fericiți cei ce văd frumosul în locuri obișnuite, acolo unde alții nu văd nimic. Totul e minunat, ajunge doar să ai...
În gând cântam la vie en rose
de Adriana Marilena Stroilescu
calul purta impecabil o cămașă albastră ce-n ochi culoarea cerului o răsfrângea bea bere cu mine de mână șezând la o masă și-n crângul de salcâmi mă-ndemna a visa hai să fim prieteni mă-nvăluia în...
A înnebunit trandafirul?
de Ioan-Mircea Popovici
1. Până pictez Fata cu cercel de scoică Ea îmi zâmbeşte, îmi spune un poem Sau tace, privind visătoare Prin fereastra deschisă spre mare... La Pescărie, înconjurată de trandafiri De maci sălbatici,...
Alexandra Alb Tătar şi Trandafirul Alb ce nu se Poate
de Ioan-Mircea Popovici
Cu vocea-i tremurată şi ochii lăcrimâd Pictorul Ionel Mătăsăreanu, Mariei recitând “Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin; Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine, Ei braţul tău înarmă ca să...
Scenariu cu liniște
de Sandrina-Ramona Ilie
Într-un loc unde pentru unii ar fi pustietate, o casă. O casă albă de lemn. O terasă din podele obișnuite să scârțâie sub fiecare pas. Un balansoar scorojit de timp și ros de carii. Un cer albastru,...
Iulia Elize, ”Cartea cu sirene sau Ivirea Luanei” - Sau de ce sirenele nu vorbesc prea mult niciodată, decât pe sub ape...
de Iulia Elize
Nume carte: ”Cartea cu sirene sau Ivirea Luanei - Carte pentru copii (tineret)” Autor: Iulia Elize Editor: Editura PIM, Iași, 2024 Public destinatar: Carte pentru copii (tineret) Tipic: Carte...
Cine-i oare ca o floare?
de Erika Eugenia Keller
E frumoasă ca un trandafir Visez la ea si o admir Doarme între petalele de flori E titlu de poveste cu șoareci, prinți si zori