"Poveste ca o scrisoare" – 20139 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
poveste_postmodernista
Poveste Postmodernistă
de Manolescu Gorun
Ioana Dumitrachescu
M-am nascut intr-o zi calduroasa de vara in Oradea.Credeam in povesti cu zane si feti frumosi.Ei nu mai exista.Decat in carti,filme si in muzica.De aceea imi doresc sa ajung o scriitoare buna,Sa dovedesc ca dragostea exista.Nu doar in povesti!
1 poezii, 0 proze
Nadine Gordimer
Premiul Nobel pentru Literatură. Nadine Gordimer (n 20 noiembrie 1923 în Springs, provincia Gauteng, Transvaal) este cea mai cunoscută scriitoare sud-africană. Nadine Gordimer s-a născut într-o familie de emigranți evrei săraci. Ea a început să scrie foarte devreme și prima ei carte s-a publicat când avea 14 ani. În 1974 primește premiul Booker Prize, iar în 1991 va fi desemnată cu Premiul Nobel pentru Literatură. Romane Zile mincinoase (romanul ei de debut) (The Lying Days, 1953) O lume de străini (A World of Strangers, 1958) (Occasion for Loving, 1963) (The Late Bourgeois World, 1966) Un oaspete de onoare (A Guest of Honour, 1970) Ecologistul, distins cu Premiul Booker (The Conservationist, 1974) Fiica lui Burger (Burger's Daughter, 1979) Oamenii lui Julie (July's People, 1981) (Sport of Nature, 1987) Povestea fiului meu (My Son's Story, 1990) Nimeni care să mă însoțeasca (None to Accompany Me, 1994) Arma din casa (The House Gun, 1998) (The Pickup, 2001)
0 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Helena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Bratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
Elena-Cristina Bărzoi
Simt nevoia să scriu...fără explicații de prisos. Atât știu : am adunat buchete de gânduri. Unele amestecate cu altele : cu gânduri personale, cu trăiri, cu clișee deja știute. Poți picta tabouri cu culori sau poți zugravi viața dând sens și viață cuvintelor. Pentru că la inceputul lumii a fost Cuvântul, vreau să cred ca noi suntem povești, nu oameni. Citiți-mă ca pe o poveste, nu ca pe un om. Poveștile sunt mai frumoase decât oamenii!
6 poezii, 0 proze
Jorge Luis Borges
Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) este unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" definește concepția despre viață ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoaselel sale recenzii de cărți imaginare). A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton. Borges a lăsat o moștenire importantă în toate domeniile culturii moderne, până și în cea pop, și numeroși scriitori s-au inspirat din creația sa. Printre...
360 poezii, 0 proze
Nortem Cidal
O poveste prea scurta ca sa fie povestita.
7 poezii, 0 proze
IRINA
FIRESTE,SUNT UN BIET NEBUN... CAND LUMEA E CE ESTE TRAIESC CA IN POVESTE SI LA NIMICA NU SUNT BUN... FIRESTE,SUNT UN BIET NEBUN * IUBESC PE LOC,URASC INDATA... FATALITATEA MA APASA... * DAR ORICE SUNT,ASA CUM SUNT, TOT AM O MANGAIERE: E TAINICA PLACERE DE-A STI CA MERG CATRE MORMANT SI SUNT ACELA CARE SUNT (MACEDONSKI)
11 poezii, 0 proze
george lupascu
M-am nascut undeva prin Bucovina, in vremuri in care omenia era un concept mult mai bine definit la modul practic, decat acum. Restul,am sa va spun altadata,ca pe un fel de poveste la gura sobei,intr-o iarna,ca acele de care-mi amintesc ca erau in anii copilariei mele.
64 poezii, 0 proze
Poveste ca o scrisoare
de Calancea Eugenia
Micile mele speranțe, Strigăte de voce, Toate vin de la suflet De la mine, de la tine, Ascunse în spatele unei pagini,... Un gest tandru, O picătură de speranță, O carte care rămâne deschisă pe o...
Scrisoarea sigilată II
de Razvan Claudiescu
Și am primit scrisoarea ta-i semn că ai citit-o cu glas, Plicul miroase al tău parfum care mă face să te doresc, Inima-mi bate foarte tare parcă vrea să iasă atît de brusc, Plicul l-am desfăcut și cu...
asteptare
de Dana Stanescu
Personaje: O fata El. [El sta pe una din bancutele ce inconjoara lacul din parc. Fumeaza. La un moment dat se apropie o fata, micuta, agitata. Se opreste mai departe de el, apoi se apropie si sovaie....
Întrebarea
de Pandele Maricica
Bună ziua sau bună seara sau bună dimineața! Sau cum vreți dumneavoastră. Eu sunt jurnalistă în devenire, motiv pentru care sunt o curioasă, îmi place să aflu informațiile înaintea celorlalți. De...
Calul bunicului
de nicolae tomescu
Era în mintea noastră, de copii, un cal năzdrăvan. Și cum să nu fie? Se povestea despre el lucruri ca despre calul lui Harap Alb. E drept, Cezar, calul bunicului, nu zbura ca vântul ori ca gândul ca...
Podul fantomelor
de Stoica Nicolae Ciprian
Pe banca asta au stat doi oameni, odată, demult. Ea era în vârstă și privea la un teanc de scrisori gălbejite de timp. Pe fața lui se citea expresia unui buchet de fericire. În sfârșit putea să îi...
Fragmente dintr-o scrisoare pierdută de amor
de Adrian DUMITRU
Black Magic Woman Îmi este teribil de greu să încep. Nu pentru că nu aș ști despre ce am să-ți vorbesc (oh, da, de data aceasta știu prea bine ce trebuie să îți spun...), ci pentru că nu îmi găsesc...
Pentru tine am pastrat o poveste
de Roxana Lazar
*Un așternut părasit pe plajă…apa e caldă, îmbrătisările și sărutarile tale sunt fierbinti. Ne mangâie luna cu razele ei pline și dulci, iar marea ne fredonează cântece de dragoste pe care numai...
Poveste din Turnul cel Inalt
de Ionescu Bogdan
Ea-și culcă trupul în roșie ceară Ca o scrisoare ce sigiliu asteaptă Dar atat de fin atat de fin Cum sculptorul închide un surâs In gropițele obrajilor Iar stelele se prind în piatra Cerului de...
