"Poem cât mai verde." – 21088 rezultate
0.02 secundeMeilisearchpoezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
Mircea Ivănescu
Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931) este un scriitor, poet, eseist și traducător român contemporan. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivanescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. S-a spus despre el că e un poet „care nu încape într-o antologie” (Ion Bogdan Lefter). Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un pionier al...
40 poezii, 0 proze
Charles-Pierre Baudelaire
Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal (Florile răului"). Va avea o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu. 1821: Se naște la Paris, Charles Baudelaire. 1827: Moare tatăl său, care era cu 30 de ani mai în vârstă decât mama. 1828: Văduva Baudelaire se recăsătorește cu comandantul de batalion Aupick, un strălucit militar și diplomat. 1832-1835: Perioada de studii în Lyon, în garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis. 1836-1840: Perioadă de studii la Paris, încheiate cu un bacalaureat. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artiștilor din Paris, unde s-a îndatorat peste măsură. Îi întâlnește pe de Nerval și Balzac. Se crede că tot...
233 poezii, 0 proze
Alexandr Blok
Alexandr Blok (16 noiembrie 1880 - 7 august 1921) a fost probabil cel mai talentat poet liric pe care l-a produs Rusia după Alexandr Pușkin. Alexandr Blok s-a născut la St. Petersburg, într-o familie aristocrată de origini germane și ruse. La Universitatea din St. Petersburg, Blok a studiat dreptul fără succes, însă în 1906 și-a luat licența în filologie. Poetul rus a fost și dramaturg și eseist, dar și conducător al simboliștilor ruși de la început de secol. Mulți critici consideră că Blok este cel mai important poet după Pușkin. Blok a început să scrie poezii la vârsta de 17 ani. În perioada de început a carierei lui literare, Blok a fost foarte influențat de filosoful din secolul al XIX-lea Vladimir Soloviev și de viziunea acestuia asupra eternului feminin și înțelepciunii divine. Primul lui volum Stikhi o prekrasnoi dame (Versuri despre preafrumoasa doamnă) a fost publicat în 1904. Atât misticismul, cât și pasiunea idealistă sunt prezente în respectivul ciclu de poezie de...
141 poezii, 0 proze
Ted Berrigan
A fost unul dintre cei mai importanți poeți ai generației lui, faimos nu numai pentru scrisul său invocator din The Sonnets (1964) dar și pentru poeziile sale lirice ulterioare. A fost un profesor și un model pentru mulți poeți, în diferite universități, cât și în casa lui din Manhattan s Lower East Side. A murit la 4 iulie 1983. *** Ted Berrigan (15 November 1934 – 4 July 1983) was an American poet. Berrigan was born in Providence, Rhode Island, on November 15, 1934. After high school, he spent a year at Providence College before joining the U.S. Army in 1954 to serve in the Korean War. After three years in the Army, he finished his college studies at the University of Tulsa in Oklahoma, where he received a B.A. in English in 1959. He received his M.A. from Tulsa in 1962. Berrigan was married to Sandy Berrigan, also a poet, and they had two children, David Berrigan and Kate Berrigan. He and his second wife the poet Alice Notley were active in the poetry scene in Chicago for several...
3 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
Alexandra Mihaela Munteanu
"Artiștii buni există doar în opera lor și, drept urmare, sunt cu totul neinteresanți în ceea ce priește personalitatea. Un poet mare, un poet cu adevărat semnificativ, este ființa cea mai lipsită de poezie dintre toate făpturile. Dar poeții inferiori sunt absolut fascinanți. Cu cât versurile lor sunt mai proaste, cu atât mai pitorească este înfățișarea lor. Simplul fapt de a fi publicat un volum de sonete de mâna a doua îi face irezistibili ca pesonalitate. Ei trăiesc poezia pe care nu o pot scrie. Ceilalți scriu poezia pe care nu îndrăznesc s-o transpună în viață"(Oscar Wilde - Portretul lui Dorian Grey). Sunt un copil de abia 16 ani(fac 17 în aprilie).Cu siguranța nu contează că sunt redactor-șef adjunct la revista "Adolescent" sau că am fost la multe olimpiade. Momentan tot ce ar putea conta e că îmi place să scriu, deși, recunosc, mi-e îngrozitor de frică să o fac. Poezia nu e punctul meu forte, dar nu aș putea să spun că excelez în proză. Probabil mă integrez în categoria de...
8 poezii, 0 proze
Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). În perioada 1944 -...
913 poezii, 0 proze
Félix Lope de Vega y Carpio
Félix Lope de Vega y Carpio (n. 25 noiembrie 1562, Madrid — d. 27 august 1635) a fost un scriitor spaniol, considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Volumul mare al operelor sale îl încadrează între cei mai prolifici autori ai literaturii universale. Numit „Phoenixul ingeniului” de către unii și „Monstrul Naturii” de către Miguel de Cervantes, Lope de Vega a fost creatorul „formulei” teatrului clasic spaniol, operele sale reprezentându-se și în actualitate în cadrul festivalelor de teatru clasic. Este de asemenea unul dintre marii poeți de expresie spaniolă și continuă să influențeze tineri scriitori. Este autorul a 3000 de sonete, 3 romane, 4 nuvele, 9 epopee, 3 poeme didactice și a sute de comedii (1800, conform lui Juan Pérez de Montalbán); a cultivat toate speciile literare, cu excepția nuvelei picarești. Atât viața, cât și opera lui Lope de Vega au fost caracterizate de o exuberanță extremă. A fost prieten cu Quevedo...
36 poezii, 0 proze
Matteo Maria Boiardo
1440 (sau 1441) - 1494 Născut la Scandiano, lângă Reggio Emilia, într-o familie nobilă. În paralel cu importante funcții politice (a fost, pe rând, gentilom al curții ducelui de Ferrara, guvernator al Modenei și guvernator de Reggio, unde a și murit) a știut să trăiască în cultul poeziei. A scris numeroase poeme, atât în italiană cât și în latină, dar meritul său cel mai important rămâne acela de a fi creat modelul epocii cavalerești italiene prin capodopera sa, Orlando innamorato. Canțonierul său, intitulat Amorum libri tres (Cele trei cărți ale Iubirii) este probabil cel mai important produs al liricii italiene din secolul XV. Lucrarea parcurge bucuriile, suferințele și regretele iubirii sale pentru Antonia Caprara. Sonetele se disting printr-un decorativism prețios, de factură gotică, aplicat peste o vie sensibilitate peisagistică, înfiorată de briza hedonismului.
2 poezii, 0 proze
Vasile Petre Fati
născut în 1944 - decedat 19 noiembrie 1996 "Vasile Petre Fati, antologie postumă Vasile Petre Fati este un poet exemplar pentru promoția ’70. Așa am vrut să încep rândurile acestei prezentări. Hm! Dar de ce doar al promoției ’70? mi-am luat eu seama. Și m-am gândit că el este, de fapt, poet exemplar al întregii literaturi române contemporane. Om blând, tăifăsuitor profesionist, bun cunoscător al degustării vinului la Casa Scriitorilor, vin sub formă uleioasă iarna, în formă de șpriț lung vara, Vasile Petre Fati era reprezentant al – cu o exactă etichetă pusă de prietenul său Marian Drăghici – „aripei boemei cuminți”. Confirm, ca un om care a combătut calm, amical, multe ore cu cei doi, la aceeași masă din sufrageria Casei Monteoru în primele zile, în primele luni, în primii ani după evenimentele din decembrie 1989. Pe cât de boem era Fati, pe atât de bonom era, deși intransigent când venea vorba de draga de literatură, el cultivând o ironie fină, cordială, cu atât mai usturătoare...
15 poezii, 0 proze
Poem cât mai verde.
de Stănculeasa Cristi
este posibil să vorbesc despre un iris care râde și despre holbarea mea la celălalt. este posibil să închei un armistițiu între mâna mea stângă și piciorul meu drept. este posibil să arborez în fața...
Miraculoasă, Dorothy Street
de dan david
Miraculoasă, Dorothy Street „Aceasta nu este proză.” veți zice. „Este un poem.” O să vă dau dreptate. Când mă întorc de la lucru și intru pe strada mea, parcă trec într-o altă lume; mă trezesc...
Puterea razei albastre (9)
de Viorel Darie
Puterea razei albastre (9) Când am revăzut-o pe Adelina la Brașov, îmi amintesc, era o zi minunată de primăvară, cu iarbă verde și livezi înflorite, cu o atmosferă plină de optimism și prospețime....
Iubirile din Valea Îndoielii
de andronache virgil-nicolae
În memoria lui Gheorghe Dohodeagă:,,Orice geam spart e o femeie pierdută!\'\' Mă strânge Măria de gât,ma sărută,fierbinte,mă îmbrățișează... Ești un deștept!Cel mai deștept! Ajuns în capătul uliței...
CarTe diem - volum de poezie contemporană, publicat la Editura Vocativ
de Claudia Minela Petre
,,carTe-diem ar putea duce cu gândul la o scriitură îmbibată de livresc, sofisticată. Prea puțin adevărată ar fi supoziția. Cartea de față este o antologie vie și diversă de poeme sensibile, dar și...
Mierea se prelinge peste marginile poemului
de George Pașa
Migrena 3 Personaje: Poetul, Dox, Apis ( Într-o poiană din marginea unei păduri, unde Apis are câțiva stupi. Când apar Poetul și Dox, Apis strânge mierea de albine din stupi, fiind îmbrăcat într-un...
Eduard Þone țese pe îndelete povești
de Maria Prochipiuc
Nancy Popa Tu trăiești în castele Și citești în suflete de femei Călătorești în clipe Atingi stele Și ți-e zborul albastru Globetrotter călătorind Pe un astru Să-ți fie viața izvor de fericire....
Acesta este un poem
de Ela Victoria Luca
iubește-mă tu și uneori du-mă în munți ei sunt în verde înalt ca o toamnă fără sfârșit acolo îți voi prinde arămiu de glezne să te rostogolești peste inima mea și să nu mai cazi am urât întotdeauna...
în garsoniera mea cât o coală a4
de Constantin Rupa
nisipurile mișcătoare din palmă te înghit până nu mai rămâne din tine decât un poem plictisit crestez pe el câteva semne cuneiforme unii zic că sunt vrăji că nicio femeie n-a mai ieșit vie din...
