"Pietrele urlă tăcut" – 16533 rezultate
0.04 secundeMeilisearchRoald Dahl
Roald Dahl (n.13 septembrie 1916 - d.23 noiembrie 1990) a fost un romancier, autor de nuvele și povestiri, britanic dar un prolific scenarist de film și televiziune. S-a născut la Cardiff în Țara Galilor din părinți norvegieni instalați aici încă din anii 1880. A fost numit Roald în onoarea exploratorului norvegian Roald Amundsen, un erou național în Norvegia. La moartea tatălui său în 1920, mama sa decide să rămână în Regatul Unit pentru a respecta dorința tatălui de a educa copii la școli britanice. Cu toate acestea, tânărul Roald petrece numeroase vacanțe în Norvegia, în vizită la bunici, el vorbind fluent și limba norvegiană. Avea o înălțime considerabilă, în pașaport figurând înălțimea de 1,96 m! În 1939 se înscrie în Royal Air Force devenind pilot, dar în septembrie 1940 suferă un accident în nordul Africii, în urma unei aterizări forțate. În februarie 1941 revine în cadrul escadronului său și participă la bătăliile din Grecia și Orientul Apropiat. În urma unor probleme de...
1 poezii, 0 proze
François Villon
François Villon (cca.1431 - cca.1474) a fost unul dintre primii mari poeți ai Franței. 1431-probabil la începutul verii se naște Francois de Montcorbier, zis Villon. 1441-Francois Villon, care locuia cu mama sa într-o mahala de lângă mănăstirea Cordelierilor, e adus de către aceasta în casa canonicului Guillaume Villon, unde se stabilește. Poetul își începe studiile la Universitatea din Paris. 1449-Villon este declarat absolvent al Universității. 1451-Celebra strămutare a pietrei numite Pârțul-Dracului din fața casei domnișoarei de Bruyeres, bătrâna pizmașă și rea de gură. Autori: Villon și prietenii săi. Datorită relațiilor canonicului Guillaume Villon, F. Villon îl cunoaște pe Robert D'Estouteville, Marele Prevot al Parisului, și cunoscând-o pe Ambroise de Lore, soția lui Robert scrie Balada dăruită de Villon unui gentilom abia însurat, ca s-o trimită soției sale cucerite cu sabia. Obține iertarea sa și a prietenilor săi. 1452-În urma episodului mai sus amintit, episod cu grave...
38 poezii, 0 proze
Leonid Andreev
Leonid Nikolaievich Andreev (9 August 1871 – 12 September, 1919) a fost dramaturg nuvelist și fotograf, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902-1914. S-a născut în provincia Oryol, Rusia. Studiază inițial dreptul la care renunță, însă, pentru a urma o carieră literară. Trece prin perioade de cruntă depresie în timpul studenției, fiind, de multe ori, aproape de sinucidere. Întâlnirea cu Maxim Gorky este decisivă pentru Andreev; Gorky îl sprijină în cariera sa literară, mijlocind mediatizarea acestuia. După acest moment, a fost unul dintre cei mai prolifici și de succes autori din Rusia. Prima sa colecție de povestiri apare în 1901 și se vinde foarte repede, într-un tiraj de 250.000 de exemplare. În scurt timp, însă, își șochează publicul cu exentricitățile sale. Idealist și rebel, Andreev își petrece ultimii ani din viață într-o mare penurie materială, în Finlanda, unde se retrăsese din cauza succesului...
0 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
voiculescu daniela
Daniela Voiculescu s-a născut pe 27 octombrie 1969, în Pitești. Revista „Argeș” a primit-o cu brațele deschise, publicându-i o serie de poeme și articole (9 septembrie 1989). Poeta a fost apreciată din adolescență de membrii Cenaclului literar „Liviu Rebreanu”. Talentul i-a fost răsplătit prin „Premiul Special al Palatului Culturii din Pitești”, pentru participarea la concursul interjudețean de poezie „Argeșule, plai de dor” (11 septembrie 1988). Colaborări: „Argeș”, „Curierul zilei”, „Top”, „Societatea argeșeană” (2005-2006, având rubrică zilnică și săptămânală de astrologie, sub pseudonimul Selena – a publicat peste 450 de articole), „Viitorul”, „Jurnalul de Argeș”, „Observator”, Suplimentul literar „Săgetătorul”, „Criterii literare”, „Destine Literare”, revistă ce apare sub sigla Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, „Argeșeanul”, „Cafeneaua literară”, „Pietrele Doamnei”, revistă editată de Fundația „Petre Ionescu-Mușcel”, Domnești-Argeș etc. Cărți: „Anahata” (Vasicos Media,...
247 poezii, 0 proze
Nicolae Dragoș
Nicolae Dragoș (pseudonim al lui Nicolae Răcănel) (n. 3 noiembrie 1938, Glogova, jud. Gorj) este un poet și jurnalist român. Tema principală a liricii sale este timpul. Poate cea mai cunoscută carte a sa este antologia \"Poeme dintr-un sfert de veac\", publicată în 1989 în Colecția \"Poeți români contemporani\" a Editurii Eminescu și cuprinzând o mare parte din opera sa poetică. Opere * Moartea calului troian, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Coloană de-a lungul, Editura Eminescu, București, 1971 * Zăpezi fără întoarcere, Editura Cartea Românească, București, 1973 (cu ilustrații de Mihu Vulcănescu) * Scut de etern, Editura Eminescu, București, 1974 * Scrisoare în sat, Editura Eminescu, București, 1975 * Cu inima curată, Editura Eminescu, București, 1977 * La stema țării (La steaua țării?), Editura Ion Creangă, București, 1977 (colaborare cu Ion Miturică) * Ritualuri intime, Editura Cartea Românească, București, 1978 * Îngândurat ca pietrele munților, Editura Eminescu,...
2 poezii, 0 proze
George L. Dumitru
Nascut ireversibil-mare pacat, as mai fi incercat de cateva ori- crescut ca din apa, trecut cu pluta. Cuvant printre numere, numar printre cuvinte. Sunt tarziu, umbra intre ape, rascruce. Fac parte dintre cei care la intrebarea "Daca ai putea sa iei totul de la capat, cum ai face?", nu raspund cu mult doritul "Exact la fel", ci cu stanjenitorul "Exact altfel" Daca as fi reusit sa transform barem o parte din emotie, in educatie, as fi fost un erudit. Daca as fi vandut-o, eram acum numarul unu, doi si trei mondial, pe pietele de engros si endetail sentimental. N-am facut nimic din toate astea. Drept urmare, ma delectez cu prezentul, nelasand a trece zi fara sa calc intr-unul cald, canin ori altfel, fara sa gasesc pe capota masinii cateva gainaturi proaspete de vrabiuta. Cand o sa cresc mare, vreau sa ma fac EU. EU sau UE. 18 ianuarie 1963, Bucuresti 1977 - 1981 Liceul Spiru Haret, Bucuresti. 1982 - 1987 Institutul Politehnic Bucuresti. Casatorit in 1995, tata in 2000. Premiul II, proza,...
48 poezii, 0 proze
Alexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
Silvia Ioana Popa
Cu mine se petrece Ceva. O viata de om." Marin Sorescu, Intimplare
3 poezii, 0 proze
Michael Ondaatje
Michael Ondaatje se naște în 1943 și își petrece primii ani ai copilăriei in Sri-Lanka, într-o familie în care se suprapun origini olandeze, singaleze, portugheze și tamile. În 1954 părinții săi se despart, iar Michael Ondaatje se mută cu mama sa în Anglia. Studiază literatura engleză la Toronto și Ontario, iar din 1970 locuiește în Canada. Este profesor de literatură la Universitatea York și la Colegiul Glendon din Toronto. Michael Ondaatje a publicat treiprezece volume de poezie, multe dintre ele deținătoare ale unor premii literare de prestigiu, precum Governor General's Award. Pasiunea pentru film a experimentat-o în trei documentare, dintre care unul despre ex-președintele Bill Clinton. Dar înainte de orice, Michael Ondaatje este cunoscut în întreaga lume ca romancier. Cu numai patru romane și-a cucerit definitiv locul în literatura secolului XX, câștigând multe dintre premiile la care râvnește în taină orice autor de ficțiune. Stilul său literar se încheagă din detaliu, din...
1 poezii, 0 proze
Pietrele urlă tăcut
de Fluerașu Petre
nu știu ce să fac atâta confuzie prea multă presiune lacrima nu se întoarce în oglindă nimeni nu trece pe sub scară moartea înfricoșează mai mult în legende * vălurile se amestecă un marș al...
7
de Fluerașu Petre
*** dealurile au închis în sfârșit ochii oamenii din străfundurile lor s-au plictisit să-și vopsească demonii roșii cu propriul sânge ei au învățat să iubească din galere furnicile țâșnesc spre lună...
Blindatele morții
de Sven Hassel
Această carte este dedicată celor trei persoane care mi au redat curajul de a trăi: soției mele, fiului meu și unui fost ofițer al armatei britanice, domnul Maurice Michael. Urlă, șuieră, explodează...
jurnal cu tine, o lighioană și restul lumii
de ioana negoescu
a p a r e n ț e 8 mai 2003, ora 1:51 a.m. am păstrat aparența unei normalități. cândva asta ar fi însemnat o mare victorie personală. mă prefac că merg ascunzându-mi cu greu zborul sub aripi. mă...
Dans tăcut
de corui mihai george
ce bine ar fi daca toate zilele ar fi dansate în tăcere aș dansa printre pietrele vii pe covorul moale al naturii din care fac parte dansez un tango mirific Itzhak Perlman ce bine ar fi daca toate...
Lasă
de Ela Victoria Luca
nu lăsa jocul cuvintelor în urmă doar cojile lor demult măcinate aceleași renunțări peste care mai treci încă și încă o dată nici o apă nu revine peste pietrele ei se duce tot mai departe în lăcașul...
Rigor mortis
de Fluerașu Petre
încremenim tăcut purificând pentru ultima oară aerul cerul se prăvălește spumegând deasupra noastră pescărușii ne cheamă trimițându-ne sânge din înalt o ultimă infuzie cu nemărginire să pășim spre...
Tu zici ca nu te-ai schimbat
de rafael andrei
Tu zici că nu te-ai schimbat de când te-ai dus Lăsând in urmă spitalul din mine , Aglomerate,infundate și cu chef de ură simțiri. Tu zici că poeții nu au bani. Ei doar simt iubirea in pietrele...
Grota Umbrelor
de Livia Georgescu
Motto: “E o peșteră adâncă și tăcută în pădure, Unde nu ajung niciodată razele soarelui, nici adierile vântului, E locul în care se târâie o fiară bătrână și ostenită Când vrea să moară, ascunsă în...
Cândva
de Stelian STANCU
Cândva când nu va fi cuvânt A fi se va schimba-n trecut Când miezul zilei va muri în gând Atunci și pietrele vor fi tăcut. Cândva când soarele va obosi A revedea e numai în oglindă Când urma pașilor...
