"Peticită" – 859 rezultate
0.01 secundeMeilisearchSalagean Ioan
De la tara, scolit in armata, ostean pana la pensie, acum retardat(RETIRED). IUBITOR DE CREATIE, CONSUMATOR AL ACESTEIA. Am descoperit foarte tarziu poezia, dar ma stradui a recupera. Mi-s dragi toti cei de aici!
1 poezii, 0 proze
Ppacurarmiklós
Dualitatea este cel mai potrivit cuvant pentru a ma descrie:m-am nascut in Brasov,Romania si traiesc in Koszeg,Ungaria;tatal roman si mama unguroaica;anii de studii i-am petrecut la Colegiul National Economic "ANDREI BARSEANU" din Brasov iar anii de munca i-am indurat in Ungaria,Austria si Danemarca.Anii de Viata sunt cam peticiti ca ai oricaror romani din Diaspora,caci in strainatate viata nu e mai usoara ca in Tara, e la fel(!),doar ca noi,cei din strainatate,(constient sau inconstient) suntem adevaratii diplomati ai poporului roman.Tot ceea ce gandim spunem si facem este judecat,din pacate,in ceea mai mare parte prin prisma nationalitatii.Diaspora trebuie sa promoveze virtutiile si frumusetile pe care ni le-a daruit acea bucatica de natura pe care noi o numim Romania.Romania nu este teritoriul si locuitorii,ci ansamblul legaturilor (de orice natura!) pe care le detine,iar bunastarea Romaniei este in directa legatura cu bunastarea locuitorilor ei si depinde exclusiv de longevitatea...
2 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
Stefan Petica
0 poezii, 0 proze
alexandru paul goja
nascut in tm in 17 dec 1985 .am absolvit scoala generala.actualmente sunt elev al gr.sc.de posta si telecomunicatii timisoara.am prticipat de mai multe ori la concursuri sportive,de poezie si artistice. am mai absolvit cursurile unei scoli de fotomodele si manechine din orsul natal.
5 poezii, 0 proze
Valeriu Mititelu
-Născut la 3 Mai 1973, Brăila -Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galați 2003 -Premiul II, concursul ,,Eminesciana”, Brăila -Mențiune, concursul de creație literară și articole de presă ,,Radu Selejan”, Sibiu 2004 -premiul pentru debut în volum acordat de editura Eikon, Cluj și premiul revistei ,,Viața Românească”, concursul de creație literară ,,Porni Luceafărul...”, Botoșani 2005 -premiul revistei ,,Ateneu” și al revistei ,,Viața Românească”, festivalul național de poezie ,,Costache Conachi”, Tecuci -premiul I la concursul ,,Panait Cerna”, Tulcea -premiul pentru debut în poezie Festivalul ,,Ștefan Petică”, Galați, acordat de revista ,,Porto-Franco” 2006 -Premiul I, la concursul ,,Tudor Arghezi”, Tg. Jiu -premiul I la concursul ,,Lauda Visului”, Reghin -mențiune, concursul ,,Cenaclul Dan Pavel”, Timișoara -premiul pentru poezie cu volumul ,,Vacanță la antipozi” acordat de revista și Fundația Culturală ,,Antares”, ed. a VIII-a, Galați-Brăila 2007...
6 poezii, 0 proze
ICIon Chiric
Ion Chiric (n. 28 iulie 1940, com. Gohor (jud. Galați), d. 8 mai 1999, Galați) a fost un poet și prozator șaptezecist, de asemenea jurnalist și editor. A practicat în poezie un neomodernism discret, preocupat de metafizic, fără stridențele manieriste ale perioadei anilor '70. A condus cenaclul "Ștefan Petică" și, după 1989, editura gălățeană "Porto-Franco" și revista omonimă. Studii: Școala Generală Nr. 1 Gohor; Școala Profesională Siderurgică Nr. 1 Galați (1954-1957); Liceul "Al.I. Cuza" Galați; Institutul Pedagogic Galați - Facultatea de Filologie (1966) Activitate socio-profesională: muncitor la Uzina Laminorul de Tablă Subțire Galați; corespondent al cotidianului "Scânteia tineretului"; director al Editurii "Porto-Franco" Galați (din 1991); întemeietor al revistei de cultură și al editurii "Porto-Franco"; președinte al Societății Scriitorilor "C. Negri" Galați Afiliere: membru în Consiliul Național al Uniunii Ziariștilor Profesioniști; membru al Societății Scriitorilor "C. Negri"...
1 poezii, 0 proze
GMGeorge Murnu
George Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, București) a fost un scriitor, traducător și istoric de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână"), membru corespondent al Academiei Române. Cel mai prestigios scriitor aromân modern, George Murnu, s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi, de lângă orașul Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Yugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi...
9 poezii, 0 proze
DKDimitrie Karnabatt
"Copil al Dunării", născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraș care-i lasă puternice amintiri exotice și impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat și apreciat în cercul "Literatorului" lui Al. Macedonski, care-l și "consacră", elogiindu-l în presă. Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, sub semnătura D. Karr (pseudonime: Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare și ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism și simbolism, în Renașterea, nr. 120, 26 oct. 1918): " Azi chiar nu se mai vorbește în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică și chiar de Săvescu, care, deși nu a fost simbolist, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbiri cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912). La bătrânețe va evoca, în "Boema de altădată" (Buc., Vremea, 1944), mediile literare și publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine. Tot...
5 poezii, 0 proze
Peticită
de diana weisz
Mi se întâmplă des să levitez cu patul sub mine Pe deasupra copacilor decedați Să privesc luna Și să mușc din ea ca dintr-o mămăligă proaspătă Dar rece Îmi place să mă văd plângând în oglindă Ecranul...
Balada peticita
de mircea trifu
Când ceasul va veni la mine-n poartă, Și va întinde mâna să mă ia, Am să îmi fac din moarte o amantă, Să-i plângă focul, nemurirea mea. Și am să-i scriu atâtea versuri proaste, Cu ele-ntregul iad am...
Doleanțe
de Ion Vinea
Gară peticită de lumini, șine verzi sub luna de venin, câmp în ceruri înțepat cu spini, ce tăcere, suflet pal și mut, trenurile toate au trecut. Vântul rupe rufe de mătasă, gândurile au fugit din...
elian
de Dana Banu
omeneasco preaomeneasco purtându-ți casa prin lumi de cenușă treci cu haina strâmtă și peticită a copilăriei pe umăr buclele tale vor albi un ruj violet va cutremura linia subțire a buzei vanilia...
A plecat colind
de Vali Nițu
aduceri aminte lăcrimează în desenul de pe geam nopțile geroase colinda decembrie cu traista peticită de căutări zadarnice a așezat o rugă spre tăcere ochii din cerdace se rezemau de înălțare pe...
Nedumerire
de colar gabriela
Îmi dezbrac trupul de suflet Și-l arunc într un colț, Ca pe o cămașă peticită pe alocuri De câte-un chirurg psihopat . Rup până și pânza de păianjen Pe care am țesut-o între noi Când înca mai ziceam...
Repetiție
de Cristian Alexandru Groza
Intr-un fragment bezna se reflectă...un om Pe o stinghie răpită de lume, peticită cu priviri Chemate de sine pentru ascundere. Căutare și purpură crescută sub sihăstrii De taine; mai puțin cu o...
înserare
de Anisoara Iordache
La margine de sat, orfanii Fac fericiți din pepeni felinare Și le agață de cortina peticită a nopții. Bordeie enigmatice-stigmatul cafeniu al nepăsării, Ascund cu mare grijă-n vatră fiorul Dădător de...
prin tubermane
de Dacian Constantin
ar fi cazul să te încordezi plugule ară-mă am atât de multe parcele încât par a fi sosia mai peticită a cerului dă-mă pe spate întoarce-mă pe o parte și pe alta șterge-ți fruntea scrâșnește lumina...
Drum rătăcit
de Ela Victoria Luca
între ceea ce cauți și ceea ce pierzi este doar un ceas oval transparent ca lacrima-n lut duci agale o raniță peticită cu inimi din est respiri a iarnă pe margini de hăuri în loc de pocal ai doar...