"Peretii tacerii" – 11185 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAdria Martin
Raspuns la intrebari Nu, n-am incetat sa scriu. N-am lipsit niciodata De la orele de visare. Doar ca acum scriu Pe peretii labirintului Cu o iesire spre soare. Nu, n-am incetat sa scriu, Doar ca acum scriu si citesc Ceva ce-ar trebui sa stiu Si sa-mplinesc. Nu, n-am incetat sa scriu, Nici sa iubesc, Nici sa traiesc, Doar ca acum Ma scurg in cealalta jumatate A clepsidrei Asteptand ceasul Cand mana destinului O va intoarce. Nu, n-am incetat sa scriu Voi fi din nou la tarmuri, Doar ca mai tarziu. Toronto Martie 26, 2007 www.adriamartin.com Prietene! Nu uita ca traiesti si mori in fiecare zi.... "Carpe diem quam minimum credula postero" - Horatiu (65 - 8 BC) ---------------------------***-------------------------
500 poezii, 0 proze
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
Militaru Raluca Iuliana
Buna!Ai mei mi-au pus doua nume, si anume: Raluca si Iuliana.Dragii de ei...Oare la ce s-au gandit cand le-au ales?De ani de zile incerc sa ma obisnuiesc cu ele si imi spun mereu:”Eiii...lasa ca merge!”Am dreptate nu?Va mai spun ceva:de cate ori o intreb pe Raluca ce parere are despre Iuliana, aceasta spune ca nu o intelege,iar parerea Iulianei despre Raluca este ca nici ea nu o intelege.Deci sunt convinsa ca nu ati inteles mare lucru. Sunt o adolescenta de 17 ani. Hobby-uri mele sunt: poezia, cugetarile despre viata, memoriile din jurnal, limba si literatuta romana, limba latina si frumoasele-i texte, muzica, dansul, pictura(in special picturile de pe peretii camerei mele), rochitele(:X) si nu in ultimul rand arta culinara( in special dulciuri: tarte, prajituri, torturi, fursecuri, biscuiti,etc.-pasiune mostenita de la mana) Sunt nascuta in orasul Tulcea, judetul Tulcea, Romania. Am inceput sa scriu din primul an de liceu, iar acum literatura a devenit pentru mine un mod de a trai...
1 poezii, 0 proze
TTTeodor Tudor Topan
Mi-era rau dor de tine, soare ranit de timp, Cand cu ochii plini de lacrimi Te visam si te-nviam. Viata ti-o impodobeai cu rogvaiv de duzi. Cu mana dezvaleai planetele ce-apun Si cu sufletul, prin infinituri, cautata-i a ta mama. Cu vocea-ti bantuiesti o clasa fara alb de sfant, Iar mersu-ti zgomoteste printr-o casa de sticla. Patru pereti, patru ceasuri iti erau, Numarandu-ti vesnicia clipei Care iti inchide sicriul cu un juramant: NU AI SA MORI UITAT!
15 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
Peretii tacerii
de dragomir stefan(Iubeste Alegria SI Iubirea ,omul n
Am vazut cerurile risipite Sufocind ...Soarele Creind lumi nebanuite singelui noptii Noaptea prabusindu-se Dezgolita patimilor norilor cumulus Rupind alene din umerii amurgului Vise de foc Deschizind...
Paranteza întredeschisă
de Cătălin Precup
Firește nu e decât o simplă legănare de la alb la negru pe o ceață nesfârșită de tencuială suspendată în pereții tăcerii în oasele noastre date cu var mai bâjbâie ecoul începuturilor și prima liniște...
Dan Tristian
de Motoc Lavinia
Motzoaca:- Spune-mi ceva despre tine... Filip:- Sunt urat, oltean, sarac, fiu de miner si ....( ceva ce a ramas intre noi). Dar nu in ultimul rand imi spune: - Eu nu exist, deocamdata asta e singura...
sub piele, rădăcini
de Erika Eugenia Keller
ți-am spus nu încerca să te smulgi din tine carnea nu e temniță e doar primul strat de frică sub care pământul îngroapă întrebările nespuse când te apleci spre apă nu te privești, ci vezi toate...
poem nestingherit
de ovidiu cristian dinica
Vorbesc cu pereții zugrăviți ai tăcerii, un pictor trist i-a acoperit neinspirat în culorile amiezii. Dincolo în interiorul căptușit cu imagini fiarele bântuie flămânde, cu fiecare vers se hrănesc...
Sărutul tăcerii
de Getty Voinea
Râsete ascunse-n pereții odăii demult văruite , lacrimi secate pe obrajii de timp scrijeliți, sunt amintiri ce încă renasc pe o retină ce poate-și trăiește ultimul vis. Dansând printre flăcări...
Foșnetul tăcerii decupează arbori din mine
de Maria Elena Chindea
veneai și plecai te simțeam chiar și cu umbra agățată de buză degetele luau forma mudrei singure după ce-a sorbit cerul verticala sfredelește inima neagră a lutului orizontala gestului înnoadă în...
Cor al tăcerii
de Doru Alexandru
Lupta din noi ține de ere... Atunci aveam aripi - S-au scuturat cu fiecare lovitură ce ne-am oferit-o ca pe un dar în zi de sărbătoare (morbidă). Au rămas două perechi de crengi uscate, frânte la...
hybrisul tacerii
de Lilia Burlacu
singurătatea s-a prelins pe gene, le-a stropit inert cu zori de acuarelă. pare-atât de fragedă neliniștea aceasta atât de fragedă, încât nu se mai mișcă cu răsuflarea-i calofilă se strânge în brațele...
scaune pe masa tăcerii
de Vasile Munteanu
stau singur pe o masă cu picioarele în sus stâlpi funerari de moarte precreștină ard bărbile profeților de ghips ard dezbrăcarea visului prolix - băiete adă-mi o cinzeacă de lumină și lac de unghii...
pre_text al tăcerii
de George Pașa
dacă degetele se vor pierde, pe rând, înmuiate, prea târziu, în cerneala nebăută la timp, nu-i nimic, se va scrie o tăcere desăvârșită, și-atunci doar ecoul va mai ști să petreacă sunetul dincolo de...
sub greutatea tăcerii
de Ottilia Ardeleanu
Cartea aceasta pare scrisă sub greutatea tăcerii , când, împovărată de amintirle iubirii, al începuturilor ei și plonjată în depărtările timpului, într-un azi greu de melancolie, doar izul ei se mai...
Stelele
de ovidiu cristian dinica
pereții galbeni din camera mea sunt plini cu ochii peștilor pe care îi aleg să cuprindă în amurgul verde lacrima uitată a tăcerii din care să apără chipul tânăr al tatei așteptând ora exactă când...
Chipul tatei
de ovidiu cristian dinica
pereții galbeni din camera mea sunt plini cu ochii peștilor cuprinsi în amurgul verde de lacrima uitată a tăcerii din care chipul rămas tânăr al tatei apare așteptând, ora exactă când aripile mele...
Cântec pe note înalte
de Silviu Somesanu
Au rămas urmele tăcerii în oasele vântului, munții stau și ei încremeniți și privesc vulturii cum se agită deasupra, pădurile alunecă de pe coamele lor spre apele pâraielor înspumate care se...