"Pecete" – 8987 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMihaela-Iuliana STANCU
DESPRE VOLUMUL "RE-VERS" Mihaela-Iuliana Stancu este o pascaliana trestie ganditoare ce-si inalta subtiratica ei coloana de simtire sub o bolta a varstei ,cand tulburata de vartejuri si patimi solare,cand strabatuta de adierile aromiroare si misterioase ale noptii. Vrajita de indepartate chemari bacoviene sau blagiene,Mihaela ramane un teritoriu poetic insemnat cu pecete razesasca de stapanire.In versurile ei suple, topite in valurile ritmice si simetric distribuite ale unei respiratii lirice proprii,ea canta si descanta,cheama si blesteama,doreste si dojeneste,se daruie si se naruie cu gratia si resemnarea unei fatalitati feminine asumate.Poezia ei adolescenta este un scaldat continuu intr-un lac vrajit,incarcat cu nuferi de trairi si intelepciune nascuti in dulcele namol al iubirii si tasniti apoi floral si candid spre cer. Autenticitatea scriiturii poetice a Mihaelei Stancu sta in simplitate ,fluiditate,lipsa aproape totala de artificii moderne si vulgaritati postmoderne.Este un...
18 poezii, 0 proze
George Florin Cozma
- Liceul Militar „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Câmpulung Moldovenesc; - Școala Superioară de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” din Sibiu ( 1963-1967); - Premiu de poezie acordat de „Viața militară”; - Premiu de debut al Editurii Eminescu (1973) concretizat în publicarea primului volum de versuri,”Oglinzi în rouă”; - Absolvent al Facultății de Ziaristică; - A lucrat la publicațiile: „Înainte”, „La datorie”, „Viața militară” (devenită „Viața armatei”, din decembrie 1989) și la emisiunea de radio „Ora armatei”; - A scris cărțile: „Oglinzi în rouă” Editura Eminescu (1974), „Anotimp” la Editura Militară (1975), „Pajiștea cu statui” la Editura Militară (1977), „Pecete de etern” la Editura Militară (1982), „Ostașul de la microfon”, „Cadențe”, „Apartamentul de la etajul 18” (împreună cu Ioan Chilom), „Onor la drapel” (semnat cu numele fiului său pentru că i se retrăsese disciplinar dreptul la semnătură), redactarea memoriilor generalului-locotenent ( r ) Emilian Ionescu, „În uniformă pentru...
25 poezii, 0 proze
George Florin Cozma
- Liceul Militar „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Câmpulung Moldovenesc; - Școala Superioară de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” din Sibiu ( 1963-1967); - Premiu de poezie acordat de „Viața militară”; - Premiu de debut al Editurii Eminescu (1973) concretizat în publicarea primului volum de versuri,”Oglinzi în rouă”; - Absolvent al Facultății de Ziaristică; - A lucrat la publicațiile: „Înainte”, „La datorie”, „Viața militară” (devenită „Viața armatei”, din decembrie 1989) și la emisiunea de radio „Ora armatei”; - A scris cărțile: „Oglinzi în rouă” Editura Eminescu (1974), „Anotimp” la Editura Militară (1975), „Pajiștea cu statui” la Editura Militară (1977), „Pecete de etern” la Editura Militară (1982), „Ostașul de la microfon”, „Cadențe”, „Apartamentul de la etajul 18” (împreună cu Ioan Chilom), „Onor la drapel” (semnat cu numele fiului său pentru că i se retrăsese disciplinar dreptul la semnătură), redactarea memoriilor generalului-locotenent ( r ) Emilian Ionescu, „În uniformă pentru...
0 poezii, 0 proze
iulian vadean
...nu-mi plac lucrurile de vazut...ascult muzica de mirosit si ma inchin unghiurilor... imi place sa cred ca exista fosnetul ierbii in crestere... borcanul cu sare din peretele casei ocnasului... ideea de zbor vertical si caderea totdeauna-n picioare... picioarele mele pe picior de plecare... caini manjiti cu sangele sorei mele... tristetea de a nu ma vedea murind... neputinta omului de a nu se naste... tu... eu... noi...
19 poezii, 0 proze
Tara Mircea Marcel
Nascut noaptea. Student. 3. Romana-Engleza. Doua trei corzi rupte pe o chitara, cateva foi mazgalite pe un perete si o multime de prostii ce epuizeaza hardul, asa numite artistice.
1 poezii, 0 proze
todor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
Mihai Tița
o fuga pe scari in 89 la taicamiu in brate, spre ultimele etaje. stateam la parter, in militari. prin 92 parca ne-am mutat in baicului. cateva saptamani camera mea si a lu nicu a fost goala, cu linoleu gri pe jos si o draperie pe langa perete. ma jucam cu calaretii aia de care nu stiam ca se agata perdeaua; imi imaginam un tren cu foarte multe vagoane. mihaitita.blogspot.com/
30 poezii, 0 proze
Ștefania David
membră Zona Nouă membră The Chocolate House "dacă universul viselor, pe care îl numim lume, este aidoma unei case pe a cărei poartă pătrundem stăpâniți de deruta lunaticului, literaturile, la rândul lor, se aseamănă cu ceasurile de perete atârnate în odăile acestei case, ale cărei rosturi dorim să le deprindem. Acum: 1. Este absurd să afirmi că unul sau altul dintre ceasurile cu tic-tac aflate în odăile acestei case a viselor arată sau nu ora care se cuvine. 2. La fel de absurd este să afirmi că vreunul dintre ceasurile din odăile cu pricina se află cu cinci ore înaintea altuia, pentru că, potrivit aceleiași logici, se poate, totodată, deduce că același ceas este cu șapte ore în urmă. 3. Este la fel de absurd să chibzuiești că cel de-al doilea ceas îl imită pe primul, pornind de la faptul că, la un timp oarecare după ce unul dintre ceasuri indică ora nouă și treizeci și cinci de minute, alt ceas din casă indică tot ora nouă și treizeci și cinci de minute." Orhan Pamuk - Cartea neagră
1 poezii, 0 proze
Vasile Til Blidaru
Topograful epigramist Vasile Til Blidaru, născut la 1 ianuarie 1949, a îmbrățișat din fragedă tinerețe catrenul epigramatic, debutând în ziarul local Viața Buzăului. Ca membru al U.E.R. s-a dedat la acte de umor în "Lumea Epigramei" (volum antologic publicat de U.E.R.) și în diverse reviste: Spinul, Papagalul, Post-scriptum, etc. iar în anul 1997, în urma unei lovituri de stat... pe gânduri, a devenit președintele Atelierului "Amprenta", cel dintâi cenaclu al epigramiștilor buzoieni. A rămas și va rămâne, până ce "moartea îi va despărți", fidel Zânei Ironiilor, promisiunea fiind pecetluită de următorul catren: Timpul epigramei Când sunt cuprins de nostalgie Și văd în jur atâtea drame Încep să scriu o poezie Și-mi ies mai multe epigrame.
2 poezii, 0 proze
Luis Alberto Machado
Eseist, filozof și politician, Luis ALberto Machado (1932 -2016) a creat în poezie un cosmos interior cu esență palpabilă. Artere fierbinți, ideile vieții curg prin versul liber al poeticii sale. Lumea se absoarbe din aer prin frunzișul unei crengi, prin peretele izolat de focul animic, prin transparență, în sfârșit, prin ceea ce vine din necunoscut. Doctor în drept și științe politice, Luis Alberto Machado a ăndeplinit diverse funcții publice reprezentative în parlamentul șu guvernul Venezuelei. Olga Lucila Carmona
0 poezii, 0 proze
Pecete
de Mihai Iorga
Ti-am pus o pecete in frunte, O pecete ce arde. Te-am insemnat să vadă toti si să plece ochii Fără a-i putea ridica. Să treacă, să te priveasca si să tacă Si să le simti privirea că-ti mangaie ceafa....
Pecete-mi pun pe inimă o seară
de Adrian Munteanu
Pecete-mi pun pe inimă o seară Cu porți deschise și cărări tăcute. Alungi sfiala din pustii redute Și patima n-o lași stingher să moară. În ochiu-n care valuri nu au cute Se-așează taina tresărind...
Pecetea care ne-a încătușat
de Radu Marian
Sugrumați ,desfigurați, copiii materiei grele supuși urmăm traiectorii ireversibile înscrise într-un cod genetic fad pecete care ne-a încătușat .. pe vecie (?) .. viața-n materie reciclată-ntr-o...
pecetea lui solomon
de Cătălin Al DOAMNEI
trebuia să închei pacea ierusalimului mi se arătase isaia și mă urmai tainic în păduri de foioase cu pecetea lui solomon trebuia să vii șchiopătând din amurgul unei civilizații știai că nu-mi place...
pecetea chipului meu
de silviu dachin
mi-am asezat fata in palmele tale ca si cand as fi vrut sa imi spal trecutul, lacrimi nu mi-au curs desi sufletul imi era plin de ele, inima imi batea intr-un ritm mai lent decat de obicei poate din...
pecetea buzelor
de liviu gradinariu
pecetea buzelor Aici sunt... ți-am auzit numele ce-mi va distruge lacătul din piept ne vom spăla cu nopțile aspirând la fructul \'necunoscut\' mă căutai dar unde sunt eu? pasc norii pe sub pietre...
PECETEA HAITEI
de anda chis
Ceva imi traducea liber apropierea bărbaților îmblânziți, ceasul mi se blocase pe ultimul trecător cu pantofi din piele de femeie și-mi perforam urma cu monopoluri de fierberi interioare, treceau în...
Pecetea frigului
de Lory Cristea
Se afla întinsă pe pat, nu știa de cât timp era acolo, nu recunoștea nimic din ce zărea în jur - mai bine zis, nu vedea decât forma unor contururi în alb și negru . Mâna stângă îi era amorțită și...
Pecetea frigului II
de Lory Cristea
Cunoscuse prima ei durere în clipa în care mama, cu câteva luni înainte de-a începe ea școala, avu un accident la locul de muncă unde era laborantă. Tata venise acasă într-o seară și-i spusese...
Pecetea apusului
de Florea Laurentiu
Pierdut în mâgla câmpului secat, Sub noapte, de nori întunecat. Furia nopții aduce vâlvătaie În zarea-ntunecată și pustie, Cu tunetul copacii-i despoaie Nimicind viața închisă-n urgie. Vântul aspru...
