Poezie
PECETEA HAITEI
1 min lectură·
Mediu
Ceva imi traducea liber
apropierea bărbaților îmblânziți,
ceasul mi se blocase
pe ultimul trecător
cu pantofi din piele de femeie
și-mi perforam urma
cu monopoluri de fierberi interioare,
treceau în respirații concentrice
grupuri de buze înroșite
abdicând monarhia unei singure atracții
și ce n-aș fi dat
să pot dezlega
haita din dosul străzii
să pună pe fugă
numărul mare de răsuciri din cerul gurii.
002543
0
