Lumini
Luminile stau neclintite ca niște mărfuri puse la agățat de Siniștrii luându-le pulsul simt respirația lor cum seceră aerul și explodează în centrul retinei încă mai există pericolul să
Visul cu îngeri
Poticnindu-se de soare la asfințit în depărtare mă pândesc tăcerea și uimirea mai întâi ca martore apoi ca ibovnice să pot să prind ultimul zâmbet dinaintea somnului și să nu-mi șifonez
Mansarda cu vise
Ar trebui să coborâm din mansarda cu vise primii pași să-i facem desculți apoi să ne legăm pantofii de luciditate să-i lustruim până ni se face somn să agățăm un semn interzis și să luăm urma
Mă doare un vis
Când somnul se dezbracă e dureros să spunem povești simt asta în vârful buzelor care trosnesc a inerție și mă doare în cot un vis să despic firul în patru cât timp mai arunc o privire și
Singurătate în doi
Pe jumătatea mea de pat lângă marea de lacrimi se așează piticii de pe creier să-i cânte în strună singurului tablou nelocuit un vis pufos și cald așteaptă cuminte să i se deschidă
Asfalt tango
Du-te acasă și îngroapă securea dacă mă trage mama de urechi nu m-ai văzut pe acoperiș să-i dăm bice să nu ne ardă la tălpi asfaltul din gura satului eu nu încerc decât să te arunc în
Prima zăpadă
La prima strigare zăpada ne șterge de pe mâini durerea din oase la buricul degetelor păstrăm falangele cu sare, de va fi să vină a doua noapte cu ger, peste brațe oamenii de zăpadă vor
Nebuni , dar îndrăgostiți
Arunci spre mine idealuri (ești de o impertinență minunată) în schimb eu îti returnez doar vise la sufletul dintâi (sunt de o generozitate infantilă) și-n joaca asta matură dacă ne urcăm pe
Împăcare
Nu plâng odată cu ploaia , n-am strigăte în vestiar , doar grupuri dintr-o iubire neîntoarsă pe degetul tău stâng , ce trec pe lângă curcubeu și salută o singură culoare , îmi aliniez
Încă o noapte
Aranjez seara riduri îndrăznețe , nu le fardez să nu corup visele să vină mai devreme și apoi trimit înainte un zâmbet ca intrarea în somn sa se insinueze pe lângă clipirea secundei .
Fără cuvinte
Cuvintele nu vor să mai vină , le-am așteptat o zi și încă o noapte apoi am făcut cărare spre casa cu tăceri , în caz că se vor strecura să prindă trenul de 6 să vadă că m-am străduit să pun
Dacă
M-aș lăsa de fumat într-un cimitir de mașini , să mă prinzi de falange înainte de-a mă da cu ruj dacă aș ști să benchetuiesc la celălalt capăt al sforii și să pun la bătaie tatuaje din
Locul de unde vin eu
În locul de unde vin eu, viața e o unealtă strivită sub ciocane. Doar bătrânii și amintirile mai păzesc capătul încă rigid. Iată!Circul nebunilor a revenit în oraș și vagabonzii își reclamă
Destăinuire
M-am întins pe o tăcere anonimă care promitea îngeri și arhangheli așteptând... să aprind întunericul sau să-mi las lașitatea să curgă printre umbre, liber arbitru într-o întâmplare
Un surogat pentru toamnă
Vom schimba ploile cu lichide aruncate din balcoane și vom pretinde Că suntem la fel de respirabili, în ceața aferentă fumătorilor dependenți vom dispersa frigul nopților pe metru pătrat de
Noaptea de prințese
Meduzele nopții așteaptă porunci, în jungla orașului prințesele sunt invitate la cină, nu-i nevoie decât de puțină rugină și tentaculele vor intoxica și altceva decât pumnul de lut al
Luna
Vrajitoare cu ochi galbeni,luna, A bolborosit printre gemetele facerii Un blestem, Să cadă carcasele moi de pe trupuri Și să rămână scoarța visului Verde și plină de iluzii coapte, Să se
N u te poți ascunde
Poți să cauți orice , petale de fluturi violeti în lumină, mai ales locuri de refugiu ambalaje de cumsecade și preabine, unde să nu te caute nimeni, mai ales cei pe care nu-i recunoști la
Ipostaze
Nu e decât teama de întunericul în care mă îmbrac de una singură, mă prefac luând micul dejun în pantofi de damă, și jucându-mă de-a oamenii, amestec atât de multe măști încât, la sfârșit
dorința
Să mai cuceresc o secundă în sensul invers al stelelor, îmi pun în palmă un cântec mai aproape de gradina cu primăveri și mut închisorile dincolo de nebunie, să am timp să cresc arbori între
Oarecare
Iubita unui Oarecare a trecut prin mine și-a lăsat peste tot numai urme de iubire, eu nu știu ce să fac cu intersecția de pași unde mi s-a prins inima și cum să păzesc ieșirile fără să
Păpușa
Păpușa de sticlă în care locuiesc trece printr-o criză de identitate, în jocul de-a v-ați-ascunselea și-a înlocuit ochii cu doua x-uri iar eu caut în grabă zerourile ce îmi țin sufletul în
Aparențe
În diminețile când demonii coboară din umbre fardez iluzii la micul dejun înfulec secundele cu ispite, să-mi sară ochii dacă mai rânjesc la câte un vis rătăcit, cu riduri cu tot să am
Colonia de riduri
Nici un joc nu mi se potrivește, mai degrabă iau totul în cârcă și nu recunosc nimic, amestec în mulțimea de mușchi profesiuni de credință trăgând la sorți pe cel mai proaspăt ucenic, de va fi
patetică
Atâtea suflete neînghițite, nici la masa de prânz, nici la masa de seară, se dospesc pe cerul gurii încălecîndu-se, noaptea sparg pereții de sticlă ai memoriei și invadează retina profanând
Sarcastic inchizitoriu
Frumoasă pierdere inofensivă gaura aceasta din călcâi , de ce aș mai interzice respirația căutării, o mecanică adulmecare poposește în contur, dacă vreun logic ar forța marșul unui duș
PECETEA HAITEI
Ceva imi traducea liber apropierea bărbaților îmblânziți, ceasul mi se blocase pe ultimul trecător cu pantofi din piele de femeie și-mi perforam urma cu monopoluri de fierberi
IN LIPSA TA
Când te-ai lipit altui trup mi-am îmbrăcat durerea cu cea mai frumoasă rochie și-am exersat în fața pasiunii ritualul despărțirii fără a insinua o rugă a întoarcerii, doar tentative
Linia întâi
În linia întâi a numitei Iubiri am săpat tranșee pentru lacrimi și totuși santinela anuntă ploaie, sunt multe șoapte ghimpate dar pot să dezerteze buze, poate chiar Cineva să treacă prin
SPATIU LOCUIBIL
In mine a ramas o parte nelocuita cum are slabiciunea chirie si ma interizic pina la vecinatatile ei , pe o pereche de nervi sa-mi cumpar o destainuire sa ma inlocuiasca pina al spatiul
lacrima
am desenat o lacrima si ,brusc, pielea a facut valuri peste un craniu deshidatrat, nu mai stiam cum sa tin pumnii deschisi fara sa nu fiu banuita de insingurare si adulmecam pofta de a-mi
ASEZAREA UNUI ZIMBET
UN ZIMBET MI SE AGATA DE BUZA EU IL SCUIP SA I SE CRAPE OBRAZUL DE RUSINE SA NU MA MAI MUSTE CIND ARE EL IMPRESIA CA
motivatia de abandon
Ti-am trasat un vector dupa cina sa parcheze in scobitura gitului refluxuri si ochii sa nu observe nuantele volatile ale somnului din gaura cheii. Accept machiajul pieilor in stil
