"Omul care se credea balansoar" – 20079 rezultate
0.04 secundeMeilisearchintuneric
"blestemat sa fie omul care se increde in om"
10 poezii, 0 proze
Bogdan Butariu
Încercare de (Auto) Caracterizare Sunt, de regulă, o persoană introvertită, închis de obicei în ale mele și destul de rezervat, dedicat aproape în întregime scopurilor mele de realizare, în primul rând profesională și materială. Am avut totdeauna un mare respect față de autoritățile supranormative și pentru ierarhiile prestabilite, respectând litera și spiritul lor. Mișcările dezordonate și impulsive, imprudente și negândite mă irită, căci îmi subminează eforturile de promovare a unor metode de lucru rapide și eficiente. Eu nu voi fi niciodată omul care să se avânte orbește într-o afacere, totdeauna voi sta să mă gândesc de zece ori înainte e a da semnalul verde. Trei au fost atuurile mele în activitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, până-n momentul de față: organizarea, disciplina și tenacitatea. Cu ajutorul lor, și acum sunt în stare să urmăresc un obiectiv până-n pânzele albe, dacă e cazul, și să epuizez în scurt timp forțele adversarilor. Respectul pe care l-am impus...
25 poezii, 0 proze
Adina Pietrosanu
Sunt omul care nu stie de unde a venit dar incearca sa se regaseasca in umbrele parintilor. Cand nu se regaseste ramane undeva pierdut intre vis si realitate. Asa ca acum asa sunt, suspendata intre doua "lumi", incerc sa ma hotarasc pe care voi ramane.
92 poezii, 0 proze
Ioana scrie
OM, oameni, s.m. 1. Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat. ♢ Loc. adv. Din om în om = de la unul la altul. Ca de la om la om = în mod sincer, deschis, prietenește. ♢ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident, clar. (Nu-i) nici picior de om sau nu-i (nici) picior de om = (nu-i) nimeni. Om ca (toți) oamenii = om obișnuit, care nu se deosebește prin nimic esențial de alții. Ca omul = cum se întâmplă sau s-ar putea întâmpla oricui. Ca oamenii = cu manifestări obișnuite oamenilor; cum trebuie, cum se cuvine. Om bun! = răspuns pe care îl dă o persoană care bate la ușă pentru a-l asigura pe stăpânul casei că vine cu intenții bune. ♦ Persoană integră, care întrunește calități morale deosebite, care se remarcă prin...
38 poezii, 0 proze
Gabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Diaconeasa Nicoleta
N-am talent.Adolescenta e perioada cand omul are grija de sufletul lui , il descopera, il modeleaza , il formeaza.Ne intereseaza mai mult valorile, sentimentele si gandurile noastre.Spre maturitate ... adio.Nu stiu unde dispar toate acestea , sper sa nu descopar prea tarziu.Si de aceea unii dintre noi se apuca sa scrie,sa compuna versuri, scenarii ...sau oricum , sa scrie:) A scrie despre sentimentele,trairile,gandurile tale e cel mai bun exercitiu pentru a te descoperi. P.S -cei care simt nevoia sa comenteze referitor la vreun text,dar nu au cont pe acest site o pot face pe profilul meu de hi5,accesand mai sus "pagina personala web"-sunteti invitatii mei:D
9 poezii, 0 proze
Adrian Ruscea
M am nascut intr o lume lume gri, care amortea dureros sub un cer negru. Oamenii vineti se miscau mecanic fara un scop si o vointa proprie. peste noi cernan du si cenusa urgiile unor nebunii... Razvratirile singulare fulgerau efemer Intunericul Rasaritului. Eram condamnati sa fim Omul Nou programabil si previzibil. Asa a fost pana cand Gerul a clocotit...
11 poezii, 0 proze
Andrei Gamarț
înainte de elementele ce țin de biografia lui andrei gamarț este necesar de evidențiat faptul ca andrei nu este un oarecare poet. andrei este o întruchipare a unui artistism rar întâlnit. modul de percepție a unui adevăr complex care își găsește originea într-o infinitate de idei este un fenomen pur instinctiv, deci andrei gamarț profită de un har de a reflecta realitatea, el este omul unic al sentimentului, al imaginii și al cuvântului. Un om invizibil, ca si adevarul de altfel. născut în republică, la chișinău în 1980 september 8 copilăria și adolescența si-o petrece într-un mediu destul de tensionat, departe de stabilitate și pace. în ’92 stă la bunica si priveste tancurile ce se îndreptau spre tighina. absolvește liceul ștefan cel mare în ‘95 după care în ’99 tânărul finisează studiile la colegiul c.r.a.p. plămădeală iar în 2004 absolvește academia de muzica, teatru și arte plastice din chișinău valoric andrei gamarț debutează cu volumul “măsura aproapelui” 2004, editura museum în...
24 poezii, 0 proze
Omraam Mikhaël Aïvanhov
Maestrul Omraam Mikhael Aivanhov (1900-1986), filozof si pedagog francez, s-a nãscut în Bulgaria. În anul 1937 el se stabileste în Franta si începe sã explice esenta învãtãmântului sãu. Ceea ce surprinde chiar de la început, în opera sa, este multitudinea aspectelor în care este prezentatã aceastã unicã problemã: omul si desãvârsirea sa, omul si perfectionarea sa. Oricare ar fi subiectul abordat, el este în mod invariabil tratat în functie de folosul pe care i-l poate aduce omului, pentru o mai bunã cunoastere de sine si pentru o mai bunã îndrumare a vietii sale Ceea ce surprinde, chiar de la început, în opera sa, este multitudinea aspectelor în care este prezentată această unică problemă: omul și desăvârșirea sa. Oricare ar fi subiectul abordat, el este în mod invariabil tratat în funcție de folosul pe care i-l poate aduce omului, pentru o mai bună cunoaștere de sine și o mai bună îndrumare a vieții sale.
1 poezii, 0 proze
Omul care se credea balansoar
de rechesan gheorghe
Rafale reci de ploaie biciuiesc stîlpii de lemn ai terasei. Crengile nucului trosnesc sinistru, se vaită și lovesc streașina care răsună înfundat, ca un gong ruginit. Un vînt înghețat dinspre...
Ochiul de veghe - II -
de Emil Iliescu
Când primise misiunea să penetreze paranormal „Quadrantul”, un institut de cercetare și tehnologie aviatică din Paris, Alexandru verificase de zeci și zeci de ori posibilitatea de a culege...
Meșteru de ornice
de CRETU IOAN
Meșterul de ornice Ioan CREÞU Pe vremuri, cînd intrai într-o ceasornicărie, ticăitul ornicelor, spart în răstimpuri de dangătele pendulelor sau cîntecele cucilor, îți dădeau, brusc, o stare de...
Anna Lesko, se cuvin lamuriri
de Marius Marian Șolea
Anna Lesko, se cuvin lămuriri În această lună, a existat în presa din România o importantă și consistentă dezbatere: dacă domnul Marian Ionescu, lider și chitarist al formației Direcția 5, a...
Annie
de Iris Barbulescu
\"Îmi place să privesc marea...cineva îmi zicea acum mult timp ca semăn cu ea. Nici nu mai știu cați ani au trecut de atunci.\" Bătrâna se legăna încet pe balansoar, pe prispa casei, privind în gol...
Annie
de Iris Barbulescu
\"Îmi place să privesc marea...cineva îmi zicea acum mult timp ca semăn cu ea. Nici nu mai știu cați ani au trecut de atunci.\" Bătrâna se legăna încet pe balansoar, pe prispa casei, privind în gol...
Adio, frumoasa mea
de Raymond Chandler
Capitolul 1 Era unul dintre acele blocuri mixte de pe Central Avenue, blocuri care nu sunt încă ocupate în întregime de negri. Tocmai ieșisem dintr-o frizerie de doi bani, la care o agenție de...
Oameni puternici, oameni slabi
de razvan rachieriu
1.Numai proștii cred că au cunoscut fericirea, înțelepții știu că, atâta timp cât târâm în noi impuritatea și imperfecțiunea, starea de fericire nu există, ea coincide cu un surogat și un simulacru...
VANITATEA EXISTENTEI
de Arthur Schopenhauer
VANITATEA EXISTENTEI Arthur Schopenhauer Aceasta vanitate isi gaseste expresia in intregul sistem in care lucrurile isi au existenta; in natura infinita a Spatiului si Timpului, care se opun naturii...
Povestea Ceasornicarului
de Mihai-Athanasie Petrescu
Focusul bleumarin se înscrise corect pe bretelă şi se opri exact pe linia care marchează locul de parcare cel mai apropiat de WC-ul pentru femei. - Precizie de ceasornic elveţian, aprecie nea...
