"Omul încălțat" – 20079 rezultate
0.02 secundeMeilisearchozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
VEVarlan Adriana Elena
Am vazut prima data lumina zilei pe 30 octombrie 1985.Dupa 6 ani si jumatate am cunoscut omul care m-a invatat cel mai de pret mestesug...scrisul si cititul...La liceu mi-am urmat vocatia si am terminat filologia.La facultate am fost nevoita sa caut altceva si astfel am ajus sa invat ceva total diferit si anume economie.Si totusi am fost, sunt si voi ramane cred ca mereu pasionata de literatura si de istorie.Poetul meu preferat,dupa Eminescu,este Bacovia,iar dintre cei contemporani sunt o fana inraita a lui Ion Tudor Iovian. Odata scriam mult...Si acum scriu...Pacat ca realitatea mi-a manjit sufletul si a lasat rani adanci ce ma impiedica sa fiu ce-am fost odata...
2 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Omul Cu Sobolani
1 poezii, 0 proze
OComul din carligi
3 poezii, 0 proze
mitz omul
1 poezii, 0 proze
DNdragomir stefan(Iubeste Alegria SI Iubirea ,omul n
105 poezii, 0 proze
Marius Sutu
heh .. a shiny motherfucker
6 poezii, 0 proze
Lucian Bratu
azi sunt omul din lift
3 poezii, 0 proze
Rapid Daniel
Am fost nascut. Traiesc ... N-am murit ?
2 poezii, 0 proze
Omul încălțat
de ioana demeanu
Omul încălțat e veșnic încălțat către mai departe/ Omul încălțat e un nepământean pământean al lucrurilor vagi pentru că știe unde se află Ibricul Roșu/ Omului încălțat îi place amestecul pitic de...
- Omul -
de hose pablo
un om a încheiat nasturii de la cămașă și-a pus pantalonii pe el s-a parfumat s-a încălțat cu papucii ăia noi a ridicat privirea și amândouă mâinele spre tavanul alb și a zis cu glas tare :...
De încălțat
de Ottilia Ardeleanu
Pielea fusese bătută cu forță. I s-au aplicat diverse tratamente până ce a căpătat culoarea și moliciunea dorite. Vecinii nu ripostau. Erau obișnuiți cu pocniturile și cu mirosul înțepător. Știau și...
De încălţat
de Ottilia Ardeleanu
Pielea fusese bătută cu forţă. I s-au aplicat diverse tratamente până ce a căpătat culoarea şi moliciunea dorite. Vecinii nu ripostau. Erau obişnuiţi cu pocniturile şi cu mirosul înţepător. Ştiau şi...
Portretul unei schizofrenii
de Elena Simona Popescu
Omul cu ochii tulburi ne privește într-o altă dimensiune ne dăm în lături făcându-i loc pe scena teatrului său jucându-și devotat la aceleași ore rolurile de cioban soldat politician preot sau demon...
Între izvoarele dezvrăjite
de Ioan-Mircea Popovici
Drag mi-e omul care iubeşte un câine Şi câinele care păzeşte un om Ca pe un zeu. Tu ştii asta! Când lătrătoarele cântă la izvoarele dezvrăjite Gândurile și literele-şi încep neastâmpărul Provocarea...
Tenișii nu fac zgomot
de Adrian Firica
Dacă memoria nu-mi joacă feste: Stolojan a acceptat să fie Prim-ministru pentru o perioadă limitată de timp, asta atunci, după mânăreliada aia bine coordonată. Când s-a terminat „calendarul”, omul a...
Proclamația de la Ness caffee frappe - continuare a părții a IV-a
de Lory Cristea
Urcând mai mult târâș scările, Dilibob descuie ușa și se-aruncă încălțat de-a curmezișul patului imens din dormitor. Nu se putea adeveri mai exact, ceea ce-i ghicise o țigancă, acum vreo trei luni,...
Peisaj de mahala
de Tomosoiu Cristian
E noapte neagra-afara, Pe strada e pustiu; Un om trecea alene C-o sticla de rachiu. Se-oprea cate-o-data Ca sa mai bea un pic Si pleca mai departe Tinandu-se de zid. In dreptul unei case Omul in loc...
Proclamația de la Ness caffee frappe - continuare a părții a IV-a
de Lory Cristea
Urcând mai mult târâș scările, Dilibob descuie ușa și se-aruncă încălțat de-a curmezișul patului imens din dormitor. Nu se putea adeveri mai exact, ceea ce-i ghicise o țigancă, acum vreo trei luni,...