Tenișii nu fac zgomot

Dacă memoria nu-mi joacă feste: Stolojan a acceptat să fie Prim-ministru pentru o perioadă limitată de timp, asta atunci, după mânăreliada aia bine coordonată. Când s-a terminat „calendarul”, omul a dat semn Președintelui cum că: gata, m-am încheiat la șlițul prim-ministerial. Președintele în exercițiu i-a zis să mai stea puțin pe budă. A fost de acord. După ce a trecut timpul de stat pe budă, Domnul Stolojan s-a dus peste Președintele în exercițiu și i-a spus că gata!, că vrea și el să candideze la Președinție. Au asisat la trasul apei următorii: domnul încălțat în teniși (Măgureanu), răposatul Marțian (despre morți numai de bine!), Iliescu (să trăiești, că ca tine nu găsești!) și un domn care acum e foarte bolnav din cauza detenției (am spus Stănculescu). De a doua zi Stolojan nu a mai venit la biroul lui de Prim-ministru, ăla din Palatul Victoria. Nici concediu nu și-a cerut ... nesimțitul!