"Nevoia din tristul amurg" – 20096 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ISIuliana Serban
M-am născut pe 2 iulie 1977, la Tulcea. Am început să scriu în 1997, din nevoia de a găsi o parte din adevărul despre mine și despre ceilalți oameni și de-a le împărtăși și lor ce-am găsit. Un poet a zis odată că "oamenii sunt răspunsuri care-și așteaptă întrebarea și se sting pentru că ea nu mai vine". Am vrut să-mi găsesc întrebarea... pe a mea și pe cea pe care trebuie s-o pun celorlalți. Tot din 1997 fac parte din clubul "Nouă ne pasă!", cea mai frumoasă și sinceră experiență cu oameni care mi s-a oferit în viață. Din 2000 sunt profesoară de informatică la Colegiul Național "Cantemir-Vodă" din București. Încerc să le ofer unor adolescenți motivația de a-și construi o viață frumoasă și scuturată de fals și convențional. În 2002 am publicat un volum de versuri, intitulat "Drum spre a fi".
100 poezii, 0 proze
LNLaurentiu Nicolae
... stop Și de la capăt. Am început să scriu în primul an de facultate, poate din nevoia de a arde din gândurile ce nu-mi dădeau pace, cochetând cu poezia ca formă de exprimare a trăirilor, suficient de directă și brutală pentru a fi înțeleasă și totuși suficient de misterioasă și ascunsă pentru a lăsa loc îndoielii. Scrise de obicei la ore târzii, ele n-au fost la început decât o formă rudimentară de fotografie a sufletului, un clasor cu un alt fel de amintiri.
77 poezii, 0 proze
Aida Diana Dumitrescu
Cadru didactic universitar, cercetător științific Scriu literatură cu sufletul ....de când mă știu, din nevoia de refulare, din pasiune, din neputința de a nu scrie. Scriu doctrină juridică cu mintea .... din plăcere, curiozitate profesională, provocare.
13 poezii, 0 proze
BLBratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
DCdaria caza
născută în București; școala generală în cartierul Vatra Luminoasă; atunci am început să scriu, jucându-mă cu Dani de-a Eminescu, de-a Arghezi; liceul ec și ase, scrieri ocazionale, din nevoia de autoexorcizare;
75 poezii, 0 proze
Catalin Oprea
nascut in Bucuresti, initial am pendulat intre cele 2 bunici ale mele, foarte simpatice in felul lor, una in Bucuresti, cealalta in Brasov, dupa care am urmat scoala 56, liceul mihai viteazul (cu accent pe l final), facultatea de automatica si chiar un master in afaceri comerciale. scriu poezii din clasa a patra. am scris poezii in principal din nevoia de a-mi potoli sentimentele de nebunie in dragoste, ratacirile, patimile.. poezia a fost pentru mine o cura, o dezintoxicare.. o rana sangeranda.
1 poezii, 0 proze
CMCristina Martiuc
Totul începe din dorința de afirmare , apoi nevoia se împletește cu iluzia și aseamănarea multora. O vară amețitoare ma adus la viață nu mai târziu de 4 iulie 1994 Brașov , dimineața târziu. În acest oraș prăfuit , ce nu-mi produce o stare prea bună , am copilărit și crescut , descoperind oameni ciudați și plini de necazuri. Probabil că odată cu descoperirea lor am început goana în a mea cunoaștere. Am terminat cu brio cele opt clase începătoare , iar dorința mea de afirmare nu facuse prea mulți pași înainte.Acum sunt la liceu , șansa sporește , dar dorința scade uneori , se pierde într-un pesimism continuu și se reaprinde cu dimineți zglobii de mai.
27 poezii, 0 proze
sturzu rodica
Sunt născută în 8 februarie 1963 într-un umil sătuc din Gorj. Mama a murit când aveam trei ani. M-a crescut bunica din partea mamei o perioada lungă de timp. Copilăria mea a fost frumoasă; tristă ca a oricărui copil orfan, dar frumoasă. Am studii medii, am publicat rar în ziarele locale poezie și proză, articole cu tentă socială. Îmi place mult să citesc, mai ales poezie românească, poezie pentru suflet. Sunt operată de inimă și pensionată pe caz de boală. Utilizez foarte greu calculatorul,sunt începătoare. Simt nevoia să-mi exprim gândurile, sentimentele,o parte din suflet. Sunt un om normal cu o viață banală, un om care vibrează la frumusețile și valorile acestui neam românesc. Citesc si recitesc plângând poeme pentru mama ale domnului Mircea Micu și simt că acele versuri sunt un balsam pentru suflet
12 poezii, 0 proze
ETEmil Tudorache
Un maltrator de cuvinte, care simte nevoia să scrie (de la 10 ani) și nu știe ce scrie (nici la 25). Trecător printr-o facultate de jurnalistică și un master de comunicare (evident, la SNSPA), actualemente făuritor de site-uri. Atins de șansă la finele anului 2002 când am debutat în revista Convorbiri literare, recidivând în 2003 și 2004, de data asta, și în săptămânalul U.S.R.-ului din ziarul Ziua, ca apoi, epuizat, să iau o scurtă pauză de vreo 2 ani. Devenit membru cu acte în regulă al comunității poezie.ro (așa se numea pe vremea mea) la începutul anului 2002, martor la propria-mi metamorfoză de la simplu membru la tânără nesperată speranță apoi instigator la revoltă și mai apoi martir-dezertor iar la final anonim la -10 nivel, am căzut în capcana de a crede că această comunitate poate fi prima mișcare literară virtuală pentru care poezia transcede granițele cuvântului. Nostalgic după era mea, acum aproape dispărută, cu prieteni câștigați datorită acestei comunități cu care am...
104 poezii, 0 proze
EAEpure Ana-Cristina
Eleva in clasa a XI-a la Colegiul National Eudoxiu Hurmuzachi. Nu sunt o persoana iesita din comun, vreau doar sa-mi gasesc telul in viata si sa-l urmez, vreau sa fiu un sprijin, un prieten adevarat pentru cei care ii simt nevoia(pentru ca stiu cat de greu se gasesc prieteni adevarati si sunt situatii la care faci mai greu fata singur).
6 poezii, 0 proze
Nevoia din tristul amurg
de Dragomir S.A.
Mi-ai adus zâmbetul pe chip, liniște în suflet, seninătate în priviri și mult amor. Mi-ai adus ramuri de liliac, în momentul trist când tâmpla era nemângâiată. răsucindu-se cuțitul în rană. Dar eu ce...
Atinge-ma doar cu o floare. . . .
de Dragomir S.A.
Îmi place sa îmi beau cafeaua ascultându-te la telefon Timbrul vocii tale îmi provoacă suspine de dor, Gândește-te că sunt și eu un om Ce vrea să fie tot mai mult cu tine. Îmi place când ești aici...
Mâncătotoarele de ruj de buze din Casablanca (55)
de Doru Ciucescu
Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată și proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite din 10 decembrie 1948, stipulează la articolul 13.1 următoarele: "Orice persoană are dreptul...
de ce te caut?
de Dorina Șișu
În fiecare dimineață apar grămezi de măști, peste drum, peste mine, vizavi un simplu incident. Vântul care vine din pustiu, așază pe retină vindecarea. Profilul din hazard sparge ceasul din turnul...
Morgana
de Atocnart Aecrim
Te doresc pe bucatzi. Intreaga esti prea moale. Ai trecut pe la toti, nu vreau suma partzilor tale. Primeaz-acum nevoia Nu vreau s-ating profundul, Dar nu-i la mine voia, iar pulsul bate gandul. Nu...
Suflete perechi
de Luci Frederiksen
Cind spun iubire spun numele tau . Pentru Gabi Daca-as putea si astazi ti-as darui o stea Dar n-am sa pot ;caci le-ai primit pe toate Azi iti ofer din nou dragostea mea Pe-un fond sublim cu mii de...
Victor Turburea - poetul îngerilor
de Maria Prochipiuc
Cântarea sa este plină de căldură, de seninătate, de colorit bogat și de deplină împăcare cu viața. Fiecare poet are coloritul lui în care își arată fața sufletului. Poezia lui Victor e plină de...
Am pierdut Craciunul din mine…
de Codrin Stefan Arsene
În oglinda amintirilor, copilul din mine priveşte cu uimire la pomul de Crăciun, din celălalt colț al camerei decorat cu…zâmbete. Ştiu că nimic nu este mai trist pe...
Am ucis moartea lu\' tata
de florian stoian -silișteanu
Prima dată l-am omorît pe tata cînd a auzit că scriu poezii. Taximetrist fiind ducea din birt în birt artiști printre care și poeți. Culmea, că ăștia lăsau cel mai mare bacșiș. L-am mai omorît odată...
Ultimul Demon
de dragos moldovan
Eu sunt un Demon bătrân... Port în suflet și pe trup rănile aripilor ascuțite ale chiar primilor Îngeri. Am fost aici încă de la început. Însă timpul meu a trecut. Sunt ultimul din seminția mea. Sunt...