Căutare

M-am născut la Jamu Mare, în județul Timiș. Acolo am iubit, am aflat câte ceva despre capătul străzii, m-am plictisit, am fost înfricoșat-fascinat de tren, am căutat capătul lumii dincolo de izlazul comunal. Într-o după amiază de vară mi s-a părut că timpul stă pe loc. A fost cea mai lungă după amiază din viața mea. Aveam 4 ani când m-am mutat la Reșița. Am fost în Parcul Zoologic, pe Valea Țerovei, am fost sus pe Furnal, m-am căsătorit. Am doi copii. Pictez, scriu, observ că universul e negru și rece, cu puncte strălucitoare, fierbinți. Sunt membru al Cenaclului "Semenicul" din Reșița. Am publicat un roman în două volume: "Epopeea lui Ghimeș". Primul volum, cu titlul "Reșița", a apărut în anul 2000, la Editura "Menghina", Reșița, iar volumul II, cu titlul "Revoluția", a apărut în anul 2014, la Editura "Marineasa", Timișoara.

11 poezii, 0 proze

Dragomir Rodica

Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...

24 poezii, 0 proze

Marcel Cepoi

Născut la 31 iulie 1956, la Iași, Marcel Cepoi, după 6 luni a suferit de Poliomielită la membrele inferioare, fapt care l-a determinat în mare măsură să copilărească la un Cămin - Școală din comuna Jucu din județul Cluj; unde a urmat Școala primară. A absolvit Școala Profesională Specială de electricieni auto din București; a profesat câțiva ani în orașul natal Iași, iar din anul 1985, după ce suferise o amputație a membrului inferior drept și a fost pensionat de invaliditate gradul II, s-a stabilit la Căminul - Spital Comănești din județul Bacău. A activat în cenaclurile „Artis - Club” Asău, „Nicolae Labiș” „Tristan Tzara” Moinești și „Nicolae Labiș „ Comănești, unde a debutat ca poet în revista „Plaiuri trotușene” 1995, poeme i-au apărut în „Învingătorul”, publicația Societății Handicapaților Locomotor din România .În primăvara anului 1999 i-a apărut placheta de versuri „Goana dintr-un cal legat și-n vara anului 2003 a văzut lumina tiparului placheta de versuri „Zări colbuite”.

41 poezii, 0 proze

Ioana Stanciu

poezia mea este lumea ce-mi sta la picioare; nu tin cont de reguli atunci cand gandesc, simt, tremur, respir si scriu. sunt copil, iubesc, la distanta, imbratisez soarele dimineata, ma joc cu cearcanele celui de langa mine, colorez iarba cu talpile goale, ma-mbrac in camasi barbatesti, ma reincarnez vara in scoici, iar visele-mi penduleaza intre munte, mare, unde, nori, raze, ochi mari, gene lungi, zambete sincere.

5 poezii, 0 proze

Vladimir Streinu

Vladimir Streinu (23 mai 1902 - 26 noiembrie 1970) a fost un autor, critic literar, deputat, estetician, istoric literar, pedagog, scriitor român. Vladimir Streinu, pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat și Apollonius), s-a născut în comuna Teiu, din județul Argeș, ca fiu al lui Șerban Iordache, din neam de moșneni, agricultor foarte avut, și al Leancăi. A absolvit școala primară din satul natal în 1912, după care intră la Liceul I.C. Brătianu din Pitești, unde promovează primele patru clase. În anul scolar 1916/1917, prin suspendarea cursurilor pe teritoriul țării, ocupată de trupele germane, întrerupe școala și se refugiază în Moldova. În aprilie 1917, la 15 ani, declarându-se mai mare ca vârsta, se înscrie voluntar în armată. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie, compania 10, Dorohoi. Între 1 octombrie 1917 - 21 iunie 1918, a urmat cursurile unei școli militare, primind gradul de sergent. Lăsat la vatră, timpul petrecut în armata i se socotește o clasa, a V-a, iar...

5 poezii, 0 proze

Ioan Viorel Boldureanu

Născut la 12 februarie 1950 la Topolovățu Mare, Timiș. Școala generală în satul natal. Liceul la Lugoj („Coriolan Brediceanu\") apoi studii universitare la Timișoara (filologia, 1969–1973) și la Cluj (filosofia, 1976–1981); doctoratul în filologie (Timișoara, 1985). Debutul în volum în 1984 (Povestiri de la marginea Câmpiei), Editura Facla. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare și reviste literare. În 1994 a publicat volumul Cultura românească în Banat (Secolul al XIX-lea), Editura Helicon, Timișoara, iar în 1996 Monografia Beregsău Mare, Ed. Mirton, Timișoara. Este titular al Cursului de Folcloristică și Etnologie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității de Vest din Timișoara. La „Gura Satului\" este, însă, concurat de COLÃ LU TUTUBÃ, personajul cu care este adesea identificat. Din ianuarie 1996 a început să dea viață personajului UICA NIȚÃ („văr al lui COLÃ\") la Televiziunea prin Cablu „Analog\" din Timișoara în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niță\".

1 poezii, 0 proze

Jaufré Rudel

Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...

2 poezii, 0 proze

Allen Ginsberg

Irwin Allen Ginsberg (3 iunie 1926, Paterson, New Jersey - 5 aprilie 1997) a fost un poet american postbelic, aparținând așa numitei generații beat. Este cunoscut pentru celebrul poem postmodern Howl. Și-a manifestat deschis dezaprobarea față de Războiul din Vietnam. Tatăl lui Ginsberg a fost fiul unui profesor și poet, Louis Ginsburg, iar mama a fost o femeie cu convingeri comuniste, care s-a îmbolnăvit psihic și a murit destul de tânără. După terminarea studiilor de drept la Universitatea Columbia a avut diferite slujbe, de exemplu critic literar la revista Newsweek. Publicarea în 1956 a cărții „Howl and Other Poems” l-a identificat imediat ca adept al generației beat, lucrările sale ulterioare fiind și ele împotriva materialismul american și pentru găsirea unei noi forme de exprimare. Mare iubitor de călătorie, Ginsburg a trăit să vadă sfârșitul generației beat, în ultimii ani stilul său literar putând fi descris ca antiautoritar. În ultimii ani de viață a fost budist, după ce s-a...

60 poezii, 0 proze

GETA NEDELCUU

Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...

25 poezii, 0 proze

Moare vara. Și iar moare vara

de Dumitru Mălin

stau ascuns în frica-mi disperată că cineva îmi va înlocui sufletul cu un ștreang lung de care se spânzură umbrele un ștreang ajuns cu un capăt în iad dincolo de santinelele amurgului cineva îmi va...

Prima

de Emilian Vadean

Poate ca purtam in noi dezlegarea multor enigme dar sintem prea trindavi pentru a le cauta. (autor german sec. 18) Marea Neagra Costinesti 1978 Vara. Personaje: Dogul, Mirelosu, Lica, Zita, Silvia,...

ProzăAtelier

Acasă se usucă...

de Pop Iarina

A îngălbenit iarba. Acasă se usucă. Cum să vreau să mă întorc acolo Când tot ce creadeam că există Se usucă sub secera toamnei? Cum să vreau acasă Când tot ce stiam acolo s-a stins? Pânâ și altarul...

Dom & Letty

de Gabriel Nicolae Mihăilă

iubește-ți femeia așa cum merită, dacă nu o să o facă altul iubește-ți bărbatul așa cum merită, dacă nu o să o facă alta the bad guy: “toți oamenii trebuie să aibă un cod ești loial unui defect...

Atelier

Mă-nec în dor

de grigore avram

MÃ-NEC ÎN DOR Mă-nec în dorul tău și dacă ninge, Îți spun că n-ai avut în suflet vară Încât ca alte dăți s-o poți învinge, Și nici destul cuvânt să-nceapă iară Un nou semnal curat de sărbătoare....

Să nu mă lași să-mi fie dor

de Stelian STANCU

Atunci când sunt departe și te-aștept, din toate Speranțele din care, mai ieri credeai că moare, Iubirea dusă-n noi, speranța noastră de apoi Că tot se va preface, mai mult decât poți face Să speri...

Sensul unui anotimp

de cornel marginean

Sensul unui anotimp Sa spui un nume toamnei mai mult decat e numele ei, sa rezulte din sensul acelui cuvant linistea din paduri si albastru limpede si sa il poti pastra in minte pana la primavara ca...

EseuAtelier

Cântă zeiță….

de Pîrvuloiu Dionisie Constantin

Cântă zeiță tristețea ce veșnic se naște în seara de sub frunte, Amara și binecunoscuta topire a stelei fără nume În demultul însinguratul calendar al fostelor iubiri mărunte, risipite în largul...