"Mie nu-mi poate lua nimeni povestea" – 20084 rezultate
0.04 secundeMeilisearchApostu Mihaela
NU o sa insirui pe unde am fost si ce am facut. Pentru multi oameni a isi spune biografia e un lucru foarte simplu, mie mi-au luat 31 de ani ca sa pot raspunde la intrebarile, unde te-ai nascut?,cine sunt parintii tai? esti casatorit sau nu?, aveti copiii?, care e starea dvs. de sanatate?. Si inca nu am raspuns la toate intrebarile sau doar jumatati de raspuns. Cata munca si suferinta poate insemna sa aflii cine esti. Iar logoreea din scris se explica prin faptul ca eu nu vorbesc despre mine in viata de zi cu zi cu oamenii si toate cuvintele nerostite au iesit intr-o logoree in poezie, pentru ca nu am facut lucrul asta de ani de zile.... Semnele de punctuatie atat de multe, is pentru toate sentimentele, simtamintele, trairile, exprimarile care nu le-am exprimat poate nici macar la nivelul limbajului trupului. Iar cuvantul "cur" nu mi-a placut niciodata cum suna. Viata mea a fost plina de contradictii, de lucruri, intamplari pe care nu am reusit sa le inteleg, sau le dau un sens. Si...
12 poezii, 0 proze
Rocsana Cristina
As vrea si eu sa fiu normala Un simplu copil Inocent Cuminte Care nu stie ce inseamna viata Insa mie mi-a daruit sansa de a vedea Totul si cu totul ALTCEVA! o lume diferita Una, in care nu s-ar simte nimeni BINE! Sunt diferita de ceilalti Nimeni nu poate sa ma inteleaga cand Este vorba de ... pur si simplu DRAGOSTE! As vrea si eu sa fiu normala Ca toti ceilalti copii! Sa nu simt anumite lucruri Care imi pune viata in pericol Si ma face sa sufar ENORM de MULT! !!!VrEaOjEoSaFiUnOrMaLa!!!~
0 poezii, 0 proze
Roxana
Se spune ca ne dormim jumatate din viata, dar mie nu-mi plac jumatatile de masura....
3 poezii, 0 proze
Augusta Graham
bucuresteanca de langa gara de est, americanca de langa oceanul pacific, specialist in ce nu-mi foloseste nici mie nici celorlalti, mama a unei fetite pe nume augusta-bianca, publicata in reviste fara ecou, scriu in fiecare zi pentru a-mi exersa degetele, creierul si inima.
1 poezii, 0 proze
Carmen-Elena Munteanu
Ma numesc Carmen, dar prietenii imi spun Amy. Sunt dintr-un orasel din N-E tarii, Roman. Momentan sunt studenta in Iasi, la Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii, in anul III. Sunt o fire incapatanata, dar care iubeste adevarul, plimbarile in aer liber sau prin ploaie, linistea. Ador sa citesc si sa scriu. In anii precedenti am facut cateva cursuri de teatru si de pian, dar micul meu oras nu mi-a dat prea multe sanse de a ma lansa. Imi place ceea ce studiez acum si sper ca intr-o zi sa ajung acolo unde mi-am propus... este o promisiune pe care mi-am facut-o, in primul rand, mie... iar pe langa aceasta dorinta, sper ca intr-o zi sa pot tine in maini propria-mi carte... mai multe despre mine puteti descoperi din textele pe care am sa le trimit.
9 poezii, 0 proze
Lazăr Petruța Andreea
Mă consider om, ca și restul..., am sentimente, ca și restul, și, ca și restul, dau frâu liber acestora cum știu eu mai bine. Nu sunt cel mai frumos om, nu sunt cel mai deștept om, și, cu siguranță, nu sunt cel mai sigur om. Mă îndoiesc de fiecare lucru nou, dar îl accept, chiar dacă-mi este mai greu. Vîrsta mea, faptul că sunt fată, si faptul că viața nu mi-a oferit atât de multe până acum, mă fac să fiu începătoare. Sunt optimistă, și cred că mai încolo voi fi ceva mai mult... În rest, am terminat Liceul Teoretic Mircea Eliade din Întorsura Buzăului, și mă îndrept spre Facultatea de Științe Economice-zona Marketing- din Brașov. Baftă mie!
17 poezii, 0 proze
ZAMFIR MOLDOVAN
Dac-am trăit o mie de ani într-o zi?! Nu știu. De-am risipit?... Nu vreau să-mi amintesc. De voi muri? Nu vreau să dăruiesc țărânei nici regretul. De voi atinge țărmul Și stelele-mi vor spune Că drumuri nu mai sunt, nici ape, Aș vrea să-mi risipiți cenușa într-un colț de lună! Nici lacrimi să nu verse nimeni... Și nici mormânt să-mi sape. De va mai fi ceva, apoi, Nu știu...
1 poezii, 0 proze
Oana Bakonyi
Iubesc cuvintele deși nu sunt absolut necesare. Iubesc cuvintele deoarece ele pot însemna totul sau nimic. Iubesc cuvintele fiindcă ele mă-nsoțesc oricând și oriunde. Iubesc cuvintele atunci când mi se supun numai mie. Iubesc cuvintele...
8 poezii, 0 proze
Anca Pepelea
sunt doar cuvant aici. timpul ce l-ai pierdut pentru a ma rosti in gand, mi-a dat mie viata, multumesc. sa ma ierti daca in viata ce mi-ai daruit-o nu te-am bucurat. ### id yahoo messenger:secundita www.en-joy.ro
179 poezii, 0 proze
Ion Andreea Elena
Scriu mai mult ca o incercare de a ma cunoaste mai bine, nu am pretentia ca scriu bine, nu am pretentia ca ceea ce scriu este catusi de putin interesant dar scriu cu drag. Candva mi-as fi dorit ca randurile mele sa ajunga departe, undeva sus, pe culmi, acum insa imi este de ajuns ca ele sa fie citite de cei asemeni mie, aceia care inobileaza acest site cu scrierile lor. Reea.
8 poezii, 0 proze
Mie nu-mi poate lua nimeni povestea
de Ileana Popescu Bâldea
Am aterizat pe pământ din întâmplare- nu m-a întrebat nimeni dacă vreau, dacă pot avea facultăți empatice cu furnica sau elefantul din ghiozdan Am învățat liniștea și copacul rotund, geamătul din...
Înainte de magnolii (16)
de Florentina-Loredana Dalian
Îi povestise traseul lui, de la despărțirea lor, până la plecarea din Mănăstire. Claudiu ascultase atent, fără să pună întrebări. Picta, cum făcea de obicei când purta conversații în atelier. Un ochi...
Eu, servitoarea (2)
de Florentina-Loredana Dalian
Grea pacoste și dragostea asta! Uneori mă întreb dacă nu ne-ar fi mai bine fără ea. Dar nu-mi vine să-mi dau răspunsul. Uite-așa, nu-mi vine! Bunica zicea: „O femeie inteligentă se îndrăgostește cu...
Fum(2)
de Dana Banu
Alunecos om. Uneori pare atât de aproape încât îi poți simți respirația pe obraz apoi dispare de parcă nici nu ar fi existat vreodată. Greu de imaginat că este o ființă reală. Și mai greu e să...
Unde e mama ?
de belusica ileana silvia
Unde e mama ? Eu nu știu cine m-a adus pe lume... Stau în casă cu-n bărbat anume ce-mi cere să-i spun "tată"... Și c-o femeie care-i mai mult beată ! Care mi-e numele nici nu știu bine îmi zice...
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
de Paul Pietraru
- Unii oameni se cred puternici, dar ţin în ei tristeţea fără să o dea afară. Se agaţă de oameni mai slabi ca ei, oameni care exteriorizându-se îşi fac poate bine. Dar acei oameni sunt egoişti, se...
Povestea unei flori
de Has Georgiana
Întuneric… și șoapte neclare. Dar se disting două siluete. Încep să-nțeleg, cuvintele gravitează în jurul meu: „Unde-a dispărut iar lumina?”, ”Pesemne că iar au furat cheia de la soare! Ce au mai...
Înainte de magnolii (18)
de Florentina-Loredana Dalian
Claudiu mi-a dat de înțeles că terminase povestea. Arăta obosit, de parcă o trăise. Într-un anume fel, chiar așa era. Cât despre mine... O mie de gânduri îmi străpungeau rațiunea, fără să pot pune...
Regele Clean
de Tudose Dragos
-Povestea de ți-o zic acu e despre unu Mopsu. Nu știu de ce-i zicea lui așa, da asta era porecla lui, așa îl știa toți. Mopsul. El era din tagma șuților, nu știi tu ce-i aia. Adică hoț din buzunare....
Și eu am fost la back Stage
de gabriela florina david
Nu îmi place în mod deosebit să ies la sfârșit de săptămână în centru (cum se vede de aici, de la perferie), dar duminică m-am încumetat și am făcut-o. Mi-am luat jumătatea și am pornit spre Back...
