"Mic poem într-o doară" – 18578 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
PSPaul Snoek
Paul Snoek este pseudonimul lui Edmond Schietekat, născut în anul 1933. De pe la 13 ani a început să scrie sonete, sub influența poeților olandezi Bertus Aafjes și Martinus Nijhoff. În acea perioadă era elev la colegiul Saint Lievin din Anvers. Și-a terminat sudiile umanistice la Seminarul mic din Sint-Niklaus. A fost elevul poetului Anton de Wilderode. Are și studii juridice, făcute la Universitatea din Gand, însă neterminate. În 1954 publică „Arhipelag”, primul său volum. Au urmat „Pod provizoriu”, „Pe sub piele”, „Fumez pipa păcii”, „Iată un alchimist”, „Muza neagră”. În 1961 pregătește „Nostradamus” și-și adună într-o antologie, personal întocmită, multe dintre poemele apărute. În 1957 i-a apărut romanul suprarealist „Goelaski”, tradus în limba germană. Tot în proză a publicat volumul „Reptile și amfibii”. Engleză Edmond André Coralie Schietekat (Sint-Niklaas, 17 December 1933- Tielt, 19 October 1981) pseudonym Paul Snoek, was a Belgian poet. He was a son of Omer William...
1 poezii, 0 proze
VDVictor Vlad Delamarina
Victor Vlad Delamarina (31 august 1870 - 15 mai 1896) a fost un poet și scriitor român născut în Satul-mic, azi localitatea Victor Vlad Delamarina, de lângă Lugoj, județul Timiș. S-a remarcat prin poeziile sale scrise în dialect bănățean. S-a născut la Satu-Mic, unde tatăl său, Ion Vlad, era pe atunci prim-pretor. Mama, Sofia Vlad, născută Rădulescu, provine dintr-o familie de intelectuali din satul Chizătău înrudită cu familia Bredicenilor. În 1876 este înscris direct în clasa a doua, și pe parcursul anilor schimbă diverse școli din Lugoj. În 1881 este înscris la gimnaziul din oraș. Anul 1882 îl va marca pe scriitor prin moartea despoticului său tată. După acest tragic eveniment, mama sa s-a mutat la București împreună cu cele trei fiice, iar Victor rămâne la Lugoj în grija bunicilor materni și a unei mătuși. Poetul visează să intre la școala militară: „Planul meu este să întru în școala militară din România”. În toamna lui 1884 copilul de numai 14 ani face cunoștință cu Bucureștiul:...
2 poezii, 0 proze
ISIon U. Soricu
SORICU, I.[on] U. (16.VI.1882, Săcele, j. Brașov - 11.I.1957, București), poet și publicist. Este fiul lui Urs Soricu, mic proprietar. Urmează la Brașov gimnaziul grec-oriental (1902-1903), este o vreme student al Facultății de Drept din Cluj, iar între 1907 și 1910 frecventează cursurile Facultății de Litere din București, ca bursier al Casei Școalelor. Devine profesor de limba română la Gimnaziul "Carol II" din Câmpulung (1912-1916). Deși suferea de tulburări de vedere, participă, la cerere, la primul război mondial, luptând pe frontul din Moldova. Ulterior va funcționa la Gimnaziul "Principesa Ileana" din Sibiu (1924-1925), de unde va fi detașat ca profesor la Liceul "Gh. Lazăr" din același oraș (1926-1931). În anul școlar 1927-1928 va beneficia de concediu, fiind senator de Sibiu, din partea Partidului Național Liberal. Din 1931 se transferă la București, la liceele "Sf. Sava" și "Mihai Viteazul". I.U.S. desfășoară o prodigioasă activitate publicistică; face parte din colegiul...
1 poezii, 0 proze
OCOscar Walter Cisek
Oscar Walter Cisek (n. 6 decembrie 1897, București; d. 30 mai 1966, București) a fost un scriitor român de etnie germană, diplomat și critic de artă, autor de nuvele, povestiri, poeme și eseuri în limbile română și germană. Oskar Walter Cisek s-a născut la București. Tatăl său era un comerciant originar din Boemia, iar mama sa originară dintr-un mic orășel german, Crossen an der Oder. A urmat mai întâi Școala Evanghelică din Bucureși, apoi a absolvit studiile în germanistică și istoria artei la Universitatea din Munchen. S-a remarcat cu o serie de articole și eseuri publicate în revista literară Gândirea. A contribuit la popularizarea curentelor modernist și avangardist din România anilor 1920. După 1930 a intrat în corpul diplomatic al Regatului României, fiind numit atașat cultural și de presă în Austria, Cehoslovacia și Germania. Între anii 1946-1947, de la începutul ocupației sovietice și până la instalarea regimului comunist din România, Cisek a fost consul general al României la...
1 poezii, 0 proze
ABAndré Breton
André Breton (n. 19 februarie 1896 - d. 28 septembrie 1966) a fost un poet francez, eseist, editor și critic, șef inițiator și unul dintre fondatorii curentului cultural suprarealism, împreună cu Paul Eluard, Luis Buñuel și Salvador Dalí printre alții. Manifestele suprarealiste ale lui Breton contin cele mai importante expuneri teoretice ale mișcării. André Breton s-a născut la Tinchebray (Orne) ca fiu al unui negustor. Și-a petrecut copilăria pe meleagurile britanice începând să scrie de mic poeme – l-a cunoscut pe poetul Paul Valéry. A studiat medicina și mai târziu psihiatria datorită căreia, în 1921, l-a cunoscut pe Sigmund Freud. În timpul primului război l-a cunoscut pe Jacques Vaché, un dadaist înfocat. În 1916 el s-a alăturat curentului cultural dadaist, dar după un timp a formulat o serie de obiecții la adresa asupra dadaismului, declarând: „ Lasă tot. Lasă Dada. Lasă-ți nevasta. Lasă-ți amanta. Lasă-ți speranțele și temerile. Lasă-ți copii în păduri. Lasă-ți substanța...
36 poezii, 0 proze
HMHarry Martinson
Poet, prozator și memorialist, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974. Născut în 1904 la Jamshog, Suedia. Rămâne de mic orfan și e preluat de diferite instituții de ocrotire a copilului. La 16 ani plecă pe mare și timp de șase ani lucrează ca marinar sau ca muncitor în mai multe țări. Aceste călătorii îi vor servi ca sursă de inspirație. Ultimul său roman, "Vagen till klockrike" este dedicat în întregime relațiilor dintre oamenii "așezați" și cei rătăcitori, așa cum i-a cunoscut el însuși. Moare în 1978. Harry Martinson (n.6 mai 1904, Jämshög, Suedia – d. 11 februarie 1978, Stockholm) este un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974
2 poezii, 0 proze
Bob
N: 21.09.81. Cj-N. Citeam de mic pe Mr. POE . . . . In rest ....
1 poezii, 0 proze
GAGheorghe Azap
n. 26 iulie 1939, Ticvaniu Mic, jud. Caraș-Severin. Poet. Studii liceale. A exercitat diverse profesii: vopsitor, expeditor forestier, voiajor comercial, învățător suplinitor, pictor de firme, muncitor necalificat (1959-1971); revine în satul natal (1972). Colaborează la: „Caraș-Severinul literar și artistic", „Flamura", „Timpul", „Luceafărul", „Orizont", „Drapelul roșu", „România literară", „Semenicul", „Steaua", „Transilvania", „Tribuna" etc. Volume publicate: Maria - o caterincă zbuciumată, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1975; Bocceluța cu plăpânde, versuri, București, Editura Albatros, 1977; Roxana, Roxana, Roxana, versuri, București, Editura Albatros, 1978; Ețetera, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1979; Cântece ștrengărești, versuri, București, Cartea Românească, 1981; Cuib'șorul nostru de nicicând, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1982; Ultimul exemplar, versuri, București, Cartea Românească, 1987; Vreo carte (Curriculum vitae), versuri, Timișoara, Editura Marineasa,...
10 poezii, 0 proze
GAGrigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
DBDimitrie Bolintineanu
Dimitrie Bolintineanu (n. 1825 Bolintin-Vale - d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, participant la Revoluția de la 1848 și diplomat. Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine, părintele lui, Ienache Cosmad, a venit în țară din Ohrida. În puțini ani ai tatălui său Ienache își făcu în Valahia o situație acceptabilă. Arendaș, mic proprietar, apoi subprefect, cu reședința la Bolintin, sat aproape de București; el nu apucă să-i lase celui de al doilea născut, Dimitrie, o avere care să-l scutească de griji. Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut de rude mai avute. Se susține de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe funcționărești. În 1841 era copist la Secretariatul de Stat, în 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditești". Printr-un misterios concurs de împrejurări, e ridicat, în 1844, la rangul de pitar. Faptul că publicase în 1842 admirabila poemă "O fată tânără pe patul...
62 poezii, 0 proze
Mic poem într-o doară
de Gabriela Petrache
dacă iarba verde și cerul albastru desigur vara cu pitpalaci prin copaci de tristețe pe un glob de sticlă cu vedere spre mare în care frunzele știu întotdeauna de ce plîng rădăcinile aiurea e o...
cutitul meu obosit
de liviu dascalu
Getei Adam 1 in poemele mele vechi visam mereu ca nu mai ajung acasa si ca nici nu as mai ajunge ca in vise lucrurile se petreceau intocmai si vecinii se mirau cand le povesteam spuneam, intr-o...
poem pentru corina
de Leonard Ancuta
sunt electrocutat. subcutanat e o alta. m-ai dus la ea de două ori. am făcut grătar de două ori și am stat pe spate să fiu eu cer pentru cer. că și cerul are nevoie. metamfeminizat nu sunt....
Eduard Þone țese pe îndelete povești
de Maria Prochipiuc
Nancy Popa Tu trăiești în castele Și citești în suflete de femei Călătorești în clipe Atingi stele Și ți-e zborul albastru Globetrotter călătorind Pe un astru Să-ți fie viața izvor de fericire....
într-o viață de om tăcere multă se-adună
de Stanica Ilie Viorel
devine tot mai greu să poți vorbi cu o floare sau cu un pom chiar și cu rândunica nici nu mai răspunde la salut bănuiesc că-i a mai mică o știu de astă toamnă când arăta la fel ca mă-sa dar era cam...
Realitate (mic poem oniric)
de Leonid Dimov
1. Biserica Era ca sculptată din os Biserica cea fără pronaos Insulă tulbure șlefuită-n jad Cu scene din mult încercatul Þaringrad, Cu părinți în alb pe creneluri Și preplumuri purpurii de femeluri,...
Cîntec – Fotografia Number One
de Lucia Daramus
Lucia Daramus Cîntec – Fotografia Number One A dwarf standing on the shoulders of a giant may see farther than the giant himself spunea cîndva o zînă ce-și făcuse casa de alabastru la numărul șase...
De n-ai fi fost...!
de dan stefan
Început sau sfârșit? Nu știu, zău că nu mai știu – am obosit! “Viața e o curvă!” – mi-au tot spus ei – și mă încăpățânam să le dau dreptate. Acum, în toiul nopții, la mijlocul timpului, tind să cred...
Aneta
de ovidiu cristian dinica
Sărăcia este asemenea unei boli, te leagă de curte, te zbați degeaba să ieși la liman, așa credea Aneta, privind de pe prispa casei în lungul curții unde câteva găini scormoneau în țărână. Era încă...
Aneta
de ovidiu cristian dinica
Sărăcia este asemenea unei boli, te leagă de curte, te zbați degeaba să ieși la liman, așa credea Aneta, privind de pe prispa casei în lungul curții unde câteva găini scormoneau în țărână. Era încă...