"Ma transform" – 21133 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
oprea carmen
ma dilat ma contract rad cu toti dinti si buzele se transforma in uragane sub umbra felinarelor. ma ascund de mine prin mine ciudata fire fabuleaza pe goliciunea treptelor in spirala.tot ce se intampla in varful picioarelor ma infioara.ma disec si autopsia ce m a ciopartit in romburi curbate in linia stramba dar atat de dreapta a orizontului ce mi rade in fata ziua si noaptea intreaga , autopsia s-a contaminat cu depresia fetei defecte.sunt frumoasa sau urata trista sau destrabalata nimic sau toate la un loc ,strabat valurile ce sunt strajuite de plusuri , pulsari maniace sau minusuri chinuitoare , dibace si ingrozitor de nevrozate , valurile peste sau sub normal ma traverseaza precum mersul trenurilor personale rapide accelerate la suprafata caci in adancimea haotica devin toate impersonale.se vede se aude se spune dar nu se stie cu siguranta...
1 poezii, 0 proze
EKErika Eugenia Keller
Mă numesc Drăgan-Keller Eugenia-Erica, sunt asistent social principal și formator, activă în domeniul social din anul 2003. Mă definesc ca un asistent social cu gândire tehnică și suflet de artist. Am început să scriu din copilărie, fiind premiată la concursuri de compuneri, iar mai târziu la Concursurile Naționale de Poezie Traian Demetrescu. Am publicat volumul ,,Suflet în suflete rătăcind' (Ed. Contrafort, 2009). Poezia mea este și un demers psihologic: un spațiu de introspecție unde durerea, tăcerea, demnitatea și dorul de conexiune se transformă în metafore și căutări de sens. Scrisul este pentru mine o formă de auto-vindecare și de dialog interior, iar pe Agonia îmi doresc să evoluez poetic și să îmi rafinez vocea literară. keller.ericuta@gmail.com ericuta_ro@yahoo.com
203 poezii, 0 proze
Mihaela Beu
Am cautat implinirea in ceea ce era in jurul meu, in oamenii de langa mine, in zambetul persoanei iubite, in ochii celor care ma plac pentru ceea ce sunt, in raze de soare, in tot ce e frumos...si in poezie.Textele sunt scrise de-a lungul mai multor ani, prin ele reusind sa imi cladesc acele momente de relaxare, de rabufnire a furiei, de emotie si lacrimi, de iubire...Ele reprezinta transformarea mea ca persoana in tot acest timp, metamorfoza. Pentru toti cei care stiu ca "visele nu mor niciodata".......
19 poezii, 0 proze
TATarniceri Aurelia
La început, am fost un pumn de lut în mâna Creatorului meu. Cu dragostea Lui, El m-a mângâiat și mi-a dat formă și culoare. Apoi m-a așezat în brațele vieții care să mă ducă la izvoare și să mă umple. Însă pe drum, nu știu cum, am lunecat în abis și m-am transformat în cioburi. El, taina existenței mele, m-a cules bucată cu bucată și m-a așezat în vasul în care adunase toate lacrimile mele. Apoi, a luat lumină din însăși ființa Lui și a așezat-o în inima mea. Și astfel am devenit lumină din lumină, străpungând întunericul și devenind... un strop de divin.
121 poezii, 0 proze
Badulescu Mihail Gabriel
Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...
20 poezii, 0 proze
BRBucelea Radu
Scurte constatari autobiografice Mi-am inceput existenta oficiala pe coasta Marii Negre (municipiul Constanta) prin Brumarul lui 1981. In prezent ma puteti gasi ceva mai la sud, in Eforie. Folosind o logica pur obiectiva, vectoriala, imi apreciez existenta ca pe o continua cautare, adaptare, transformare, devenire. Umanizand in individual, in particular, in traire (a mea sau a altora), in sentiment (simtit, resimtit, uneori chiar nesimtit...) ma refugiez in textele prezentate aici (prin amabilitatea colectivului poezie.ro) dar si la alte coordonate on-line. Toate cele bune voua, Bucelea Radu
6 poezii, 0 proze
GDGeorge L. Dumitru
Nascut ireversibil-mare pacat, as mai fi incercat de cateva ori- crescut ca din apa, trecut cu pluta. Cuvant printre numere, numar printre cuvinte. Sunt tarziu, umbra intre ape, rascruce. Fac parte dintre cei care la intrebarea "Daca ai putea sa iei totul de la capat, cum ai face?", nu raspund cu mult doritul "Exact la fel", ci cu stanjenitorul "Exact altfel" Daca as fi reusit sa transform barem o parte din emotie, in educatie, as fi fost un erudit. Daca as fi vandut-o, eram acum numarul unu, doi si trei mondial, pe pietele de engros si endetail sentimental. N-am facut nimic din toate astea. Drept urmare, ma delectez cu prezentul, nelasand a trece zi fara sa calc intr-unul cald, canin ori altfel, fara sa gasesc pe capota masinii cateva gainaturi proaspete de vrabiuta. Cand o sa cresc mare, vreau sa ma fac EU. EU sau UE. 18 ianuarie 1963, Bucuresti 1977 - 1981 Liceul Spiru Haret, Bucuresti. 1982 - 1987 Institutul Politehnic Bucuresti. Casatorit in 1995, tata in 2000. Premiul II, proza,...
48 poezii, 0 proze
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
CVChitoveanu Victoria
O viata de om oarecare. Frgment autobiografic din:Ramas bun, insula Vancouver! Daca s-ar intampla minunea,sa-mi reiau viata de la capat, mi-as alege meseria de calator fara tinta pe Terra, sa traiesc momentele magnifice in orice clipa, atunci cand as simti ca fac parte din ceea ce vad oriunde m-as afla pe Pamant. M-as considera un naufragiat al clipei necunoscute in care ma aflu sau care se afla in vecinatatea mea, mi-as dori ca viata sa mi se transorme intr-un zbor de-a lungul si de-a latul Terrei, cu opriri care mi-ar permite atat cat sa vad frumusetile necunoscute, pornind cu sufletul gol, plecand cu el incarcat cu tot ce as dori sa vad, atunci m-as ridica spre steaua mea cu sufletul impacat: am trait, am vazut tot ceea ce se putea vedea, tot ce inseamna frumusete pe Terra! Ferice de cei care au cea mai mare parte a vietii lor programata de marele Creator pentru asa ceva! Data nasterii: 2 sept. 1944 Brasov Profesia:medic veterinar Pseudonim folosit: Megrig Smaranda Megrig este mult...
14 poezii, 0 proze
Dragos George
Cel mai tare mă înspăimântă o pagină goală....Senzația e acutizată de liniuța care pâlpâie în colț așteptând, cerând să-mi deșert desaga gândurilor ...Mă sperie pentru că nu știu ceea ce va ieșii, unde mă voi transporta scriind, dacă voi reușii sau nu să redau sau să transmit paginii goale ceea ce simt sau trăiesc sau văd.. Deocamdată scrisul e pentru mine ca o exorcizare... Îmi alungă inexprimabilul... Cu toate că am dorit să urmez un profil umanist atât în liceu cât și la facultate, viața a hotărât să mă facă inginer...
4 poezii, 0 proze
Ma transform
de Anne Marie Oprea
Ma transform. Nu, nu ca in Kafka..adica ba da. Viata mea va fi alta de acum incolo, iar eu va trebui sa invat sa ma descurc. Luni de zile am umblat cu bratele vinete, cu venele sparte de sus pana...
vreau sa ma transform
de Taina
Ma culc linistita sub sufletul tau, Senin ca un cer de vara, Si visez si-ti simt sarutul tau, Si ma-nfior si te doresc iara..... De cand te cunosc mi-e usor, Sa-mi transform gandurile-n sperante....
Nu-ncerc decât să mă transform
de Dragoș Vișan
Nu-n cer ca-mbrățișări cu apă Nori denși ca îmbrățișarea ta eu sigur nu voi mai întâlni dar nu-ți voi cere dimineața să mă reconstitui din nimic Ai părul alipit puțin de somn și te-oprești cu peria...
Mă tem de cuvinte
de COSTACHE ANCA MARGARETA
Aș putea să îmi imaginez trupul peste ocean sau în alt oraș, să mă transform într-o fotografie purtată de vânt. Aș putea să mă ridic, să plâng și să plec. Astăzi sunt un covor de frunze, toamna...
ma tem
de elena
mă tem,speranța-mi trece-n timp tot mai greu apasă tristețea sufletul,iar eu încep să simt cum durerea nu mă lasă. aștept...dar tot mai mult observ că-i în zadar când nici măcar nu am pe cine aștepta...
Transformari
de Cristina L.
Mi-ai spus candva sa am incredere in oameni. Incerc.In fiecare zi. Le daruiesc timpul meu, sufletul meu. Ce primesc? O privire falsa,rece, cuvinte care ranesc. Incerc din nou. Acelasi rezultat. E tot...
Maine ma voi numi Galben
de Manuela
Mâine mă voi numi Galben Mi s-a spus culoare. Acesta e cuvântul ales pentru mine. Nu înțeleg de ce. Irina m-a caracterizat astfel. M-am lovit de culori atât de mult în ultima vreme. Mă șochează. Ceva...
Să mă îngropi
de Vasile Serban
În plumbuit sicriu să mă îngropi, Să nu aud foșnet de plopi, Să nu aud zgomotul lumii, Să putrezesc apoi de tot. În colț de cimitir să mă îngropi, Să fiu departe de alți morți, Să fiu ascuns de solul...