"Lumina stricată (II)." – 20187 rezultate
0.02 secundeMeilisearchBogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
Aurelian Iuliu Bizo
Nascut in Cluj Napoca....dar la spital doar....ca orasu meu unde locuiam era Borsa maramures. Acolo am si copilarit primii 8 ani din viata. Practic perioada cea mai importanta, cand iti formezi imaginea despre lumea aceasta si ....despre cea de dincolo.... De la 8 ani familia s-a mutat la Dej, spre marea mea tristete...dar fiind copil, am trecut peste...si doar acuma pot sa judec lucid partea buna si cea rea a mutarii.....strict sufleteste...eu zic ca a fost o alegere mai putin inspirata.....dar....e viata mea...si atunci tot ce s-a intamplat a dus la formarea mea de acum, si toate amintirile ce mi le-a lasat Dejul , fac parte din mine, deci sunt fericit cu ce s-a intamplat.... Iar de la terminarea liceului si pana dupa terminarea facultatii si pana la intrarea mea in servici.....(o mare dezamagire personala)....si de fapt..pana in prezent....traiesc in Cluj Napoca...M-am intors in locul unde am vazut lumina zilei...unde am intrat in lumea asta si am facut cunostinta cu toate...
3 poezii, 0 proze
luminita lumina
3 poezii, 0 proze
carmen virna
Nascuta in Galati si atat;
6 poezii, 0 proze
Catalin-Adrian
2 poezii, 0 proze
alma stancu
1 poezii, 0 proze
Iovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
Camelia C.Petre
Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.
15 poezii, 0 proze
Mihail-Adrian Simion
In lumina autobiografiilor postate, a mea suna astfel: ... :)
41 poezii, 0 proze
Ardelean Mihaela
Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.
20 poezii, 0 proze
Lumina stricată (II).
de Bot Eugen Iulian
Prea multă cunoaștere strică și cunoștințele sus-puse pe dinăuntru-și strică plozii, împietrindu-le obrazul într-o lumină proastă. Prea multă cunoaștere strică: însuflețind spiritul de haită, hienele...
Un urs in oras cap.1
de Mihai-Athanasie Petrescu
Capitolul 2 La săsoaice Cu toate că Tuteașcă era născut într-un sat de câmpie, adaptarea lui la condițiile unui oraș mare nu era dificilă. Militarii trebuie să se mulțumească cu orice, iar pentru...
gura lumii
de Ștefan Petrea
în gura lumii e o dantură stricată cu ea mestecă bârfa de stai mai mult într-un loc îi vei cunoaște tăișurile, cioturi de măsele ce când mușcă trezesc întristare doare sufletul curat de femeie ce n-a...
Dimineață cu mine și zeu
de Radu Tudor Ciornei
să se facă lumină spuse zeul ăsta al meu pipăind orbeste după întrerupător de aici rezultă că va urma un text despre un anume zeu al meu care tocmai se trezește poate fi dimineață așa cum și seară...
Strada Orelor (roman)
de Antrei Kranich
I. Unghiile străpungeau pământul și se răsuceau mult deasupra mea în bolți de spini. Fărâmițau lumina până când din ea rămânea apă. Îi auzeam cum rodeau sicriele și cum încercau să umble. Scurmau și...
cântec pentru putori
de florian stoian -silișteanu
popor de smiorcăiți de slugi în cea mai mare parte pupând în curul neputinței cu plagiatul și miloaga mereu - mereu cerșind de două mii de ani să vină Dumnezeu și să le care targa aproape toți se...
primavara dementa
de parasca ana-maria
m-a zgariat in somn o albină si de cand m-am trezit in ochi cu lumină privesc la mana-mi sangerandă si nu stiu cui sa-i dau vină săraca manută plapandă! cum plange in rosu in pernele pufoase e...
while you were sleeping...
de Cristian Oravitan
Nu poate sa doarma. Nu mai poate sa doarma. Serile se gandeste la ei iar in zori, de cum da lumina, daca nu este exagerat de obosit, pleoapele refuza sa se mai lipeasca. Draperiile nu mai folosesc la...
asurzire albastră
de Ștefan Petrea
pitit într-o metaforă aud cum crește grâul, pe pâinea din leatul trecut ung litere vorba ta se chinuie să iasă din adormire, pleoapele ți-s pietre îți răstorni gura în ceașca de cafea, te ademenește...
Metamorfozele vampirului
de Charles-Pierre Baudelaire
Asemeni unui șarpe ce joacă pe jeratic, Strivindu-și sînii-n fierul corsetului,sălbatic, Din gura ei, ca fraga ,femeia grea: -Cu umedele-mi buze,cunosc acea stiință Ce-n pat să pierzi te face...
