"Liniste! a spus Dumnezeu" – 19653 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
dana constantin
coodblu@yahoo.com http://www.youtube.com/watch?v=YVrOE39KT5A Tom Baxter - Skybound Toamna... traseu involuntar ...si nu am unde sa opresc mi-am spus pasul sau piatra pe care voi calca fara margini ca un apus fara bucurie ma va propti de umerii tai si am cazut in dorinta in dorinta de a avea frati printre copaci milenari dar unde mi-am infipt radacinile se facea ca era o inima vie ce rosogolea pamantul aratandu-ma lumii pe dinauntru afara de mine era inca liniste...
19 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
Mary Crys
1964-1972, școala generală.....multă lectură în gradina vetrei natale.....1972-1977, liceu în domeniu tehnic, unde am descoperit relativitatea, electromagnetismul....afinitatea chimica...fuziunea, fisiunea nucleară.....apoi structura metalelor și lupta omenirii de a perfecționa structuri și combinații chimice. Literatura romană și universală mă atrăgeau ca un magnet. Filozofia și muzica clasică îmi temperau reveriile....după studiile liceale din motive personale am urmat studii tehnice 1979-1983, deși aș fi vrut să studiez literatura, filozofia..... studiile tehnice mi-au fost de mare ajutor ulterior în viață chiar dacă am trudit în condiții dure și extreme, acum mă bucur de libertatea și liniștea pierdută în vâltoarea de zi cu zi! Uneori îmi curg prin suflet, emoții, dureri, căutări.....versul caută o rimă...rima vrea sa prindă glas, câte doruri vor sa-și spună, gemenii ce nu au popas! ar mai fi multe de spus .....uitarea, adânca cugetare se așeză pe fluviul amintirilor !
32 poezii, 0 proze
Mihai Nebeleac
romancier ucrainean născut în Rona de Sus la 17 ianuarie 1949, decedat la 18 februarie 2003 Poetul și prozatorul Myhailo Nebeleac s-a născut la 17 ianuarie 1949 în comuna Rona de Sus, județul Maramureș, într-o famile de țărani. «M-am născut între munții albaștri/ din aleanul cântecului de oier,/ pe unde timpul șerpuie într-una, doar în răsuflări de primăvară/ apropiindu-se cu sete/ de cofa cu apă rece/ pe unde ierburile zboară/ tot printre șiruri de cocori…», va scrie într-una din poeziile sale, despre locul său de naștere, care a devenit pentru Myhailo Nebeleac alfa și omega a scurtei și neliniștitei sale vieți – «Aici este liniștea nașterii mele,/ aici este soarele plopilor mei,/ aici începe urcușul/ drumului meu către stele!..» Drumul către stele al poetului, ajuns el însuși o «stea» a literaturii ucrainene din România s-a dovedit a fi nedrept de scurt și deseori un «urcuș» greu. După terminarea școlii elementare din satul natal, unde-l avea profesor de limbă și literatură...
0 poezii, 0 proze
Carmen-Elena Munteanu
Ma numesc Carmen, dar prietenii imi spun Amy. Sunt dintr-un orasel din N-E tarii, Roman. Momentan sunt studenta in Iasi, la Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii, in anul III. Sunt o fire incapatanata, dar care iubeste adevarul, plimbarile in aer liber sau prin ploaie, linistea. Ador sa citesc si sa scriu. In anii precedenti am facut cateva cursuri de teatru si de pian, dar micul meu oras nu mi-a dat prea multe sanse de a ma lansa. Imi place ceea ce studiez acum si sper ca intr-o zi sa ajung acolo unde mi-am propus... este o promisiune pe care mi-am facut-o, in primul rand, mie... iar pe langa aceasta dorinta, sper ca intr-o zi sa pot tine in maini propria-mi carte... mai multe despre mine puteti descoperi din textele pe care am sa le trimit.
9 poezii, 0 proze
Ignacio Garcia Valiño
Ignacio García-Valiño (Zaragoza, 1968), de profesie psiholog, îmbină creația literară cu activitatea de scenarist. Este autorul unui volum de povestiri, "La caja de música y otros cuentos" ( "Cutia de muzică și alte povestiri" ) și a cinci romane: "La irresistible nariz de Verónica" ("Irezistibilul nas al Veronicăi") - Premiul pentru Roman José María de Pereda; "Urias y el rey David" ("Urie și regele David"); "La caricia del escorpión" ("Mângâierea scorpionului") -Premiul Nadal, 1998; "Una cosa es el silencio" ("Una e liniștea"); "Querido Caín" ("Iubite Cain") - cel mai recent roman al său. *** Ignacio García-Valiño es un escritor español, nacido en Zaragoza en 1968. Licenciado en psicología, ha trabajado como orientador psico-pedagógico. Además de su trabajo litarario destaca por escribir guiones cinematográficos. Entre sus obras destacan el libro de relatos La caja de música y otros cuentos, las novelas La irresistible nariz de Verónica, con la que obtuvo el premio...
1 poezii, 0 proze
Buzoi Cornelia
Cred ca sunt ceea ce multi ar numi inca o victima a conditiei umane care este intr-o permanenta cautare de liniste si echilibru sufletesc... Eu insa,probabil m-as defini printr-o singura sintagma:"un fir de praf de 18 ani ce inca pluteste in aerul vietii"...
32 poezii, 0 proze
asandei emanuela
Un suflet ce nu are liniste , nu este unul chinuit ci doar unul care nu si-a gasit locul si timpul careia sa simta ca ii apartine .
3 poezii, 0 proze
Isvanca Manuela-Alina
In cautarea a ceea ce cu adevarat conteaza in viata... ce o fi oare? Iubire,fericire,noroc... oare cine imi poate spune ce sunt toate acestea?... niste cuvinte rasfirate-n vant sau niste trairi? Pace si Liniste... de asta avem nevoie, urmata de o sanatate de fier... si restul le facem de la sine cu ajutorul lui Dumnezeu.
116 poezii, 0 proze
Liniste! a spus Dumnezeu
de Daniela David
Viața asta nu-i decît o gălăgie imensă. -Liniște!! A spus Dumnezeu.
zăpada asta…
de Rodica Lupu
bucură-te niarne mi-ai spus dumnezeu a nins azi noapte cu liniște peste neliniștea noastră o fi vrând să scufunde în pământ ce-au ros dinții lacomi din esența lemnului ferindu-i scoarța de furia...
SAGA MAIASTRA A CELOR DOI STUDENTI DIN CSULAY
de Felix-Gelu Constantinescu
SAGA MAIASTRA A CELOR DOI STUDENTI DIN CSULAY Ni s-a spus si marturisim ilustre Mezerzio din Alba Iulia ca in satul in care a ars biserica si s-au pustinit oamenii a fost in vremurile fara glorie un...
oina, a doua viață a tatălui meu
de Cătălin Al DOAMNEI
asemănarea lucrurilor și a întâmplărilor oamenilor mari și a celor obișnuiți trece de zidurile memoriei și țărmurele se macină pe nisipul de aur înghițit de gura peștelui –sabie pe terenul de oină...
Ganduri de liniste
de Tanase Gabriel
Cine cauta ceva , ce doreste îsi gaseste , Orisicine-i rasplatit pentru orice fapta a lui; Cum e viata nu-i nimic , pentru cel ce o iubeste, Important e orice lucru , si conteaza cui il spui. Cel ce...
Acuma cântecul s-a sfârsit
de Magda Isanos
Acuma cintecul s-a sfirsit. Nu stiu de-i bine ori rau. Din frunze-am cintat. Dumnezeu, linga mine stind, mi-a soptit. De fapt nu era Dumnezeu, era pom. Si citeodata-avea glas de om. \"Sarbatoreste,...
Facerea…de bine
de Atropa Belladona
La început, a făcut Dumnezeu cerul și pământul. Făcând El astea pe întuneric, și-a cam băgat degetele-n ochi, a văzut că trebuie niște lumină și-a făcut-o. Fiind mare luminație, a văzut că e pustiu...
Eseu spontan despre rostul iubirii
de Mircea Iosub
- divinitatea cea mai veche (Platon) - cauza lumii (Mahabharata) - arhitectul universal (Hesiod) S-a spus ca tot ceea ce noi cunoastem despre iubire s-ar datora poetilor . Nu este si parerea mea ,...
tăcerea aia când nu te mai doare nimic
de Anghel Geicu
cuscru dumnezeu să îl ierte a plecat se săturase săracul de atâta durere lua pastile cu pumnul și tot nu-i trecea acum cred că e fericit a scăpat de tot și de toate nu mai are nicio problemă și nici...
Copilărie cu sfinți și biciclete
de Zavalic Antonia-Luiza
Când m-am născut, mama nu mi-a spus pe nume, nici măcar un an mai târziu, nu se obișnuise cu alegerea tatălui, dar această amânare mi-a dat un nume mai frumos decât oricare altul. De la trei anișori...
