Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Lebedei nr.21"1126 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
32 rezultate
Marinescu VictorMV

Marinescu Victor

AutorAtelier

02-06-1969 (Lebedei nr.21, Bucuresti) Ceva despre drepturile de proprietate intelectuala: inainte sa dai clic dreapta-copy-paste, gandeste-te bine daca merita sa te minti singur. mai bine scrie-mi si poate te ajut. flesmar@yahoo.com https://levmallev.wordpress.com/

1550 poezii, 0 proze

Dușan PetroviciDP

Dușan Petrovici

AutorClasic

Dușan Petrovici (n. 23 august 1938, Varias, lângă Timișoara) sau Duoan Petrovic este un poet și traducător român contemporan de origine sârbă. A debutat în revista Orizont în 1965 și a debutat editorial în 1972 cu volumul Lebede ale puterii pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Stabilit în Düsseldorf, Germania, poetul lucrează în mod curent la volumul Însemnări atroce. Opere * Lebede ale puterii, Editura Albatros, București, 1972 * Obelisc, Editura Facla, Timișoara, 1974 * Neînceputa mireasmă, Editura Facla, Timișoara, 1975 * Obiecte pierdute, Editura Facla, Timișoara, 1980 * Clima temperată, Cartea Românească, București, 1981 * Autobiografie ermetică, Editura de Vest, Timișoara, 1992 * Erotica ermetică, 1994 (ediție bilingvă româno-germană) * Zaruri de apă, Colecția Brumar, Editura Brumar, Timișoara, 1999 * Nopți westfalice, Colecția Brumar, Editura Brumar, Timișoara, 2003 (cu ilustrații de Ioan Galea)

19 poezii, 0 proze

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Cătălin. Privirea-i rece părea că citește mereu, Ana. Îmi aduc aminte că am văzut undeva prin camera lui o poză. Se prăfuia neumblată într-o ramă din argint. Sprijinită pe singurul picior, scârțâia...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Când era singur, bunicul vitreg își răsucea mustățile pe cozile lor. Potrivit de statură și subțire ca o trestie mustăcioasă, îmi lăsa impresia că afară nu era pentru el. Þin minte ca îi plăceau...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Astăzi pe strada nu s-a întâmplat nimic. Nici măcar gândurile mele stând pe prispa fantasticului, câte îngemănate, nu se pot dezlipi de liniștea ei. De la un capăt la altul timpul se scurge degeaba....

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Maria O femeie simplă cu un ten măsliniu brăzdat de două buze lungi, subțiri aș spune, care se frământau ori de câte ori avea o pauză pentru gândurile ei. Vorbea întotdeauna pe un ton ridicat. Așa a...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Era una din zilele când nici măcar soarele nu se trezise. Lenevea pe umărul unui nor și din când în când scuipa lumină să-și dea drumul la umblat, orătăniile. Și gata! Se porneau toate spre amiază cu...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

- Cum să nu-mi iasă!? îmi spuneam trăgând de mușamaua plină de cești întoarse. Nu era prima dată când îmi puneam o dorință. De data asta, mi-a reușit. Mușamaua a rămas roșie la locul ei, cu ceștile...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Cu degetele prin hainele lor, oamenii aveau aroma de vechi și eu am fost vechi, după care doar un puști cu mâinile în buzunare. Îmi aduc aminte cum se împleteau casele prin iederă și coșuri, iar...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Urcam acoperișul. Nu știam că bunicul meu adevărat nu mai este. A plecat înainte să mă nasc. Dispărut pe front, e tot ca o moarte dacă el nu s-a mai întors. Nici măcar tatăl meu nu l-a cunoscut. Aș...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

-Să îți încălzesc mâinile. - Vezi! Ai alergat și tot te-a prins din urmă frigul. - Când îți spun să intri în casă, ascultă-mă! Îmi modela cu grijă mâinile într-ale ei și potolea neliniștea buricelor...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Un mugur de om se încăpățânează vântului să nu plece departe. Copilăria mea rămâne fiecărei frunze din mărul pleșuv. Merele lui se întâlnesc ca cireșele câte două, poftind a fi mâncate împreună,...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Azi sunt un copil mai mare. Trebuie să nu plâng, și să mă prefac că durerea nu există. Obrajii mamei mele se adună în palme și sunt speriați de beția omului căruia trebuie să îi spun tată. În jurul...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Când nu plânge, poartă bluze colorate. Este moda anilor șaptezeci, pătrate, linii, cercuri sau buline, întinse pe alb, parcă dansează toate pe coregrafia lui Cornel Patrichi și când se întalnesc sunt...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Vărul meu pictează. Își ține pensulele într-un mănunchi și le desprinde de lemn, câteva, mâzgălind pânza ciufulită de molii . -Mie îmi place cea mai lată. Albastrul ei îmi ajunge până în inimă. După...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Când ies oamenii din mine, se duc departe și rămân singur. Mă sprijin de zid și mă întreb dacă ei știu de câte ori pleacă. Þin în mână cuiul, același ruginit tras printre două cărămizi golașe,...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

A trecut iar cerul cu apă. Pământul s-a adăpat din belșug și acum mustește sătul prin toată curtea. Dacă îl alergi puțin se ia după tine și ți se urcă pe picioare. Maria stă cu ochii pe mine, așa că...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Îmi aduc aminte de sertarul ăla ca de un loc ascuns, unde zahărul candel se înșiră de unul singur pe sfori. Când îl deschideam, bucătaria avea aerul unui altar înconjurat de trei ferestre boltite....

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Erau zile pe care le urneam cu mătura tuturor, a noastră din crengi uscate și bandajată cu sârma ondulată pe degete crescute sau încă mici, ale mele, și îmi plăcea să ridic de un colț curtea să îi...

ProzăAtelier

Lebedei nr.21

de Marinescu Victor

Desculță cu șorțul adunat în poale șoptește bătrânului ghemuit lângă gard…-Am să îți dau ceva de pomană. Ultima oară ai aruncat pâinea în stradă și știu că îți era foame. Am și eu un tată. Undeva...

ProzăAtelier