"Iocasta și pisica albă" – 21 rezultate
0.01 secundeMeilisearchIocasta și pisica albă
de Alina Oana MARIAN
Îmi pe trec mâna peste obraji, o scoarță ca o copertă de carte cu fotografia ta găsesc acolo unde ar fi trebuit să îmi simt ochii. Cum altfel? În ultimii ani mi-au amorțit mâinile, Mi-au înțepenit...
joyce n-a avut niciodată pisici
de dan mihuț
(se dedică unui prieten cetitor de evola) începem odată cu casa fără scări din trieste în care locuiește leopolt plum deși e profesor la pula în timpul acesta el se plimbă dăcă ne ținem după el aflăm...
“Pământ pustiu” via Mangalia-Constanța la Irina Egli
de Dragoș Vișan
Romanul “Pământ pustiu” (Humanitas, 2007) este crescut, precum o gogoașă de fluture de mătase, din complexul Electrei. Pentru cei nefamiliarizați cu tratatul de psihanaliză al lui Constantin...
Iubitor de esențe
de florin Vasilescu
Să nu existe În lumea asta Idei Al căror înțeles Au frământat-o Pe Iocasta, Când era vorba De ales? Nu știu prea bine Asta, Dar știu că-s iubitor De Esențe, Precum virtutea Practicată neîncetat, Nu...
De la psihoanaliza la complexul lui Odipus (1)
de LUMINITA SOARE
Nimeni nu constestă în zilele noastre, fluxul genial și adîncimea gîndirii lui S. Freud. După moartea acestuia, o varietate multicoloră de școli s-au deschis nu numai în Europa, ci chiar și în...
retorice I V
de Virgil Titarenco
eu nu știu ce este poezia nu asta e nu strigați la mine nu sînt liceană și nici critic literar am spus să nu strigați se adună lumea ne facem de rîs prefer să mă lipesc cu spatele de perete e rece...
Ce frumos, ce oroare!
de Miron Manega
Ce vis ridicol să dobori Cu pietre negre luna albă, Cînd gratis ea se pune salbă Și la omizi, și la condori. Dar ce oroare s-o dobori! Ce vis copilăresc! Nebunul Dă cu garoafe-n închisori (Grenade...
Am practicat
de florin Vasilescu
Să nu fi existat, În lumea asta, Idei Al căror înțeles A frământat-o Pe Iocasta Când era vorba De ales? Eu cred c-au existat, Așa cum sunt Esențe Pe care veșnic Le-am căutat Și când eram În zdrențe....
Ce toamnă ciufută
de Cristian Vasiliu
Ce toamnă ciufută, iubito! Îmi plouă Direct pe-aragaze și nu este chip Să-mi fac o omletă decentă din ouă De șarpe iar frigul mă face să țip. Îmi simt umezeala parșivă în slip Ce toamnă zăludă,...
caniculare 1 & 2 & 3
de rechesan gheorghe
1. după-amiaza e-un șip de elixir încropit soarele presară pumni de aer incandescent peste limane și plaje largul se tîrîie sub orizont și mormăie toropit foșnete de pescăruș pliat din hîrtie și lent...
Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus (2)
de Doru Ciucescu
Delfi se află la intersecția a trei drumuri de acces: dinspre Gravia, Arahova și Polidrosos, fiind cel mai important nod rutier din Muntele Parnas. Dar, nu din această cauză grecii antici considerau...
Pelerinaj amnezic
de Maria Elena Chindea
nu privesc în icoană din iriși defrișez ploile uscate spaime respir moarte cu voluptate gust umil adâncul din mine fără procură chipul dintâi se-adună greu din țesături uzate atâtea fețe ruguri...
Sonet 258
de Cristian Vasiliu
Am scris sonete! Peste două sute... Nici vesele, nici falnice, nici caste, Nici amărui, nici lubrice, nici proaste, Nici bune, nici puține, da’ nici multe. N-am scris pentru rotundele Iocaste...
micuța rapsodie
de Dumitru Sava
norii plângeau deasupra noastră eu eram ud tu erai castă prin iarbă ne plimbam desculți săraci și-nfometați dar culți se vremuiește viața peste noi ne e rușine să mai umblăm goi eu sunt soldat iar tu...
se înțelegea dezastruos cu nevasta fiindcă ea voia mereu să semene cu iocasta, dar, din zi în zi, ea mai rău părea o desdemonă cu părul-bidinea. într-o seară, cînd îl amenințase că-i va sparge mașina ...
la Text șters de dan mihuț
regele cetății Theba - și al Iocastei! Un oracol a prezis tatălui tău că va fi ucis de propriul său fiu, astfel încât, la naștere, ai fost încredințat unui slujitor poruncindu-i-se să fi abandonat und...
la Cel care mă va ucide de Valeriu D.G. Barbu
tu faci mișto de noi cu parodia si n-o să neg că verbul ți-e haios, le ai -se vede clar- cu poezia păcat de conținutul bășinos. ești un gagiu atrăgător și basta și, chiar de-ți merse buhul că ți-e len...
la De ce ne înspăimântă frunzele? de radu stefanescu
acest poem este un miorlait indreptatit pe care, de ce nu, l-am putea numi Iocasta. si de ce sa-i mai compatimim cand atat de des in ultimele vremi ne-am dori, nu-i asa, undeva in boasca subconstientu...
la lacrima de Adrian Firica
Trecea neobservată, dacă nu vedeam comentariul lui Adian Pop. Mulțam pentru dedicația parțială! Replică: La ghiersul tău, mi-am întrerupt canasta Și, din alb-negru-am dat-o pe SECAM, M-am consultat, a...
la De ce ne înspăimântă frunzele? de radu stefanescu
Noua poezie? Ce-i cu ea? Rezidă ea din acest auto-biografism schizofrenic, construit pe o regresie temporală a emoției subconștiente? Este ea, emoția, autentică, în toată violența ei blasfemică? Mă în...
la Oedip de daniel aporof