"Identitatea personală: un cimitir de iluzii învinse" – 12528 rezultate
0.05 secundeMeilisearchangela spinei
născută în Basarabia facultatea de Filosofie la Cluj doctorat 2001 interese profesionale: consilierea filosofică poezia? a mea, îmi construiește identitatea, a altora mă fascinează din ziua în care m-am născut am avut un frate geamăn -regretul. a crescut alături de mine, m-a iubit, răsfățat, alinat ori de câte ori am avut nevoie. acum am aproape 35. iar regretul meu mă învață. blog: fustasocratesiardealul.blogspot.com
84 poezii, 0 proze
Guillaume Apollinaire
Guillaume Apollinaire, pseudonimul literar al lui Wilhelm Albert Vladimir Apollinaris de Kostrowitzky, (n. 26 august 1880, Roma - d. 9 noiembrie 1918, Paris) a fost poet, prozator și critic de artă. Mama sa a fost o nobilă poloneză dar identitatea tatălui est incertă. Reprezentant notoriu al avangardei artistice de la începutul secolului XX, reformator al limbajului poetic, precursor al suprarealismului. Se naște la Roma, în 1880, și urmează școala la Monaco, Cannes și Nisa. Publică primele poezii în 1897 sub pseudonimul Guillaume Macabre. Sosește în 1899 la Paris pentru a exercita diverse meserii, de la cea de funcționar bancar la aceea de profesor particular. Împreună cu unul din elevii lui petrece un timp în Renania (Germania). Acolo, pe frumoasa vale a Rinului, se pare că și-a descoperit înzestrarea pentru poezie. Se stabilește definitiv la Paris în 1903, unde își începe colaborările literare în diverse publicații, după ce - încă din 1902 - își vădise talentul de critic de artă în...
135 poezii, 0 proze
Cris Tina
hmm...nu pot spune prea multe despre mine pentru ca sunt o incepatoare pe un lung drum :) M-am nascut acum 16 ani la Cluj... Simplitatea e o comoara de nepretuit si de aceea doar pentru ca scriu versuri nu inseamna ca ma consider o artista! multi se considera artisti si nici macar nu fac ceva ca sa-si dovedeasca identitatea! Indemnul sau impulsul de a scrie poezii s-a nascut acum 5 ani cand nu aveam o iarna asa cum imi doream...si atunci mi-am asternut pe hartie primele mele trairi in versuri care s-au publicat apoi intr-o revista. Nu ma dau in vant dupa citit ...mai degraba scriu eu randuri, randuri sa ma distrez putin pe seama celor care nu reusesc sa priceapa cuvintele mele cheie:))
8 poezii, 0 proze
Lodoaba Mihai
.... Atat a mai ramas Din acest suflet pur Un act de identitate Ce-apoi devine nul. Cand tot ce mai exista Se pierde in neant Ce-ti pasa de sunt eu Sau doar un biet pliant?
5 poezii, 0 proze
Murariu Claudiu
Frant din abisul universului, insusit cu identitate, ucis sentimental si imbracat in purpura pamantului,rastignit pe trupul de piatra al societatii si strapuns de ironiile cotidiene!
3 poezii, 0 proze
Jolanda D.
Sunt un inginer care caută poezia în precizie și un om cu o identitate care refuză să lase cuvintele să fie doar simple date tehnice..
57 poezii, 0 proze
Mihai D. Novac
La fel ca si in pictura, multi artisti au ramas in necunoscut si in timpul vietii au trait in mizerie, iar dupa moarte tablourile lor s-au vandut si sint considerate capodopere. Poezia are aceiasi identitate si acelasi destin!
10 poezii, 0 proze
Cristina-Monica Moldoveanu
Născută în București, pe data de 16.02.1971. Absolventă a Universității București, facultatea de Psihologie. Preocupări literare - public din 2007 și texte pe suport electronic public din 2010. Am visat să scriu, în special descrieri ale frumuseții naturii, ale locurilor dragi din amintire sau chiar basme încă din copilărie (uneori le povesteam unei prietene), am scris primele poezii la 7-9 ani probabil (caiet cu abțibilduri frumoase pierdut), apoi am scris din nou poezii în liceu (caiet cu file veline pierdut), am continuat în jurul anului 2000 (sporadic) și am început să scriu din nou la sfârșitul anului 2006 (colecționate). Cu toate că am folosit mai demult un pseudonim (amintire a unor încercări literare din liceu), menționez că numele meu pentru cei care mă cunosc este Cristina, nu Monica (pe cartea de identitate este Cristina-Monica, cu liniuță între cele două nume). Poeziile mele au apărut în ziarul Opinia din Buzău (debut), în revistele Renașterea literară, Oglinda literară,...
1196 poezii, 0 proze
Teofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
Ana Finta
Fiind ultimul copil din trei, deci mezină, mereu mă simțeam pusă în umbră. Mi s-a format o dorință, combinație între foame și ambiție, de-a mă face auzită. Vroiam ca lucrurile să mă reprezinte pe cât de mult posibil, ceea ce-a favorizat conflictele. Mă aflu într-o continuă luptă de-a menține ceea ce sunt eu, propria-mi identitate. Lectura reprezenta un lucru impus, motiv pentru care mi-am creat o adversiune pentru ea, însă lucrurile au început să se schimbe când am citit (cu interes) "Coliba unchiului Tom". Asta se întâmpla abia în clasa a cincia, și a generat interesul meu spre a participa la mai multe activități culturale sau care țineau de expresivitate. La dorința părinților, am urmat liceul și facultatea de științe economice. În prezent scriu, și încerc să o fac vizibil.
22 poezii, 0 proze
Identitatea personală: un cimitir de iluzii învinse
de Horia Roman Patapievici
În 1985 am crezut că înțeleg de ce societatea românească nu reacționează la agresiunea etică a regimului de exterminare fizică și intelectuală impus de N. Ceaușescu. Explicația mea era că...
Dionysiac, adică bahic în "Evanghelia eretică" de Viorel Savin
de Maria Pilchin
Aș putea fi închis într-o coajă de nucă și să mă socotesc un rege al spațiului infinit. Hamlet II, 2. Întâlniri livrești S-a întâmplat sa ajung la această carte într-un mod curios. La un moment dat,...
vietile mele nesfinte X
de angela furtuna
un vis, după o noapte, din nou, ploioasă. diluviul estompând contrastele estului. dictatorul trecând jovial prin mulțimea de oameni aduși cu forța ca să-l întâmpine. simulând popularitatea. era...
Cinci viziuni asupra cotidianului
de Daniela Șontică
Cinci tineri plasticieni vă așteaptă să vedeți ale lor “5 viziuni asupra cotidianului”, expuse la Galeria Veroniki Art până la 17 februarie. Cinci personalități diferite, cinci stiluri de a...
Gadara sau lumea în care trăim azi
de Nincu Mircea
Gadarenii sunt locuitorii unui ținut biblic dintr-o locație aflată peste mare, adică acolo unde poate fi chiar capătul lumii. Iisus a ajuns acolo adus de corabie, o imagine a salvării și trecerii. Un...
Apropo de \"vreau nivel\"
de Elena Malec
Aici pe web, în clasă, în casă, în cartier,la servici, la tribună, la bancă sau ... la cimitir „noi vrem ...” nu atit pămînt cit nivel deasupra lui: respect. Marea criză valorică la nivel(sic)...
La mormântul lui Kogalniceanu
de Nicolae Iorga
La mormântul lui Kogalniceanu \"O parte din liberalii din Iași au făcut drumul până la cimitir pentru a se închina amintirii lui Mihail Kogălniceanu. Odată partidul făcea “pelerinagii” la mormântul...
Străina
de miron stefan
Când Albert se trezi la ora şase, locul de lîngă el era gol, iar soția lui plecată. Pe noptiera ei se afla un bilet. Albert se întinse după el şi citi următoarele: „Scumpul meu prieten, m-am trezit...
Nicolae Paul Constantin - fiul versului și al lunii
de Maria Prochipiuc
Poezia este revelația unei realități ascunse, imaginea poetică este scoasă din convențial, nu e obligatoriu să folosești un anumit clișeu, ci poezia jonglează cu artificiile de sintaxă cu jocurile de...
Personalități eroice (III)
de Danciu Vlad
-I-II- Eu sunt Erendor, descendent semi-pur al dragonilor de pe Drakenia. Am crescut tocmai pe Pământ ascunzându-mi aptitudinile și părțile mai puțin normale ale personalităților mele, dar nu a durat...
