Cinci viziuni asupra cotidianului

Cinci tineri plasticieni vă așteaptă să vedeți ale lor “5 viziuni asupra cotidianului”, expuse la Galeria Veroniki Art până la 17 februarie. Cinci personalități diferite, cinci stiluri de a picta/sculpta, cinci moduri de a se raporta la lume și a o integra în arta proprie. Alina Dumitrașu, Violeta Chirculescu, Dragoș Burlacu, Cristi Șuteu și Maria Pop Timaru se completează reciproc și aduc în fața publicului părți ale unui mozaic artistic contemporan. Alina Dumitrașcu este fascinată de universul spațiului casnic, de obiectele din bucătărie și nu se sfiește să le redea în culori calde, dovedind că orice lucru care unui ochi insensibil îi poate părea banal constituie motiv de inspirație și încântare artistică. “Pictura hranei trezește în mintea privitorului semnificații mai adânci – comuniunea celor vii cu cei morți, sentimentul comuniunii depline cu societatea și cu realitatea generală, fără contradicții și artificialități”, își definește artista preferințele temelor sale picturale. Care este lumea în care se mișcă artista Maria Pop Timaru? Una care nu-i convine prea mult. Se revoltă că trăiește într-o lume în care locul zeilor este luat de vedete. De aceea, ceea ce modelează este o parodiere a fetișurilor moderne, a așa-ziselor valori care stăpânesc lumea contemporană. “Portretele zeilor dintr-un cimitir imaginar sunt mai degrabă comice decât tragice, iar situația pe care am creat-o nu este una reală, pentru că un zeu, prin însăși definiția lui, nu poate muri”, spune Maria. Violeta Chirculescu ne aduce în atenție chipul uman la bătrânețe, plin de expresivitate, pe care îl redă în felul ei personal, prin decupaje, și reluări, amintind de tehnica filmului. “Bătrânețea, care pentru unii ar putea însemna echivalentul urâțeniei, al singurătății, al tristeții, dar care, pentru mine, reprezintă un univers plin de mistere pe care încerc să îl observ pe cât îmi stă în putință, să îl înțeleg”, spune artista. Dragoș Burlacu ne propune exerciții ale unei căutări de teme și subiecte care să-l definească și prin care să definească lumea pe care o pictează. El spune: “Subiectul picturilor mele este însăși pictura. Încercând să mă debarasez de elemente străine ei, pictura redevine punctul zero, firesc al definirii mele ca artist”. Picturile lui Cristi Șuteu par a fi făcute anume să te înspăimânte. Un personaj al lui are gura gata să înghită realități pe care nu le cunoști, dar de care vrei să fii străin. El spune că personajul vrea să “devoreze” aparența și iluzia. “Urmăresc să redau mai mult trăirea interioară a personajelor, acestea fiind surprinse într-o atitudine statică ce denotă o anumită stare. Stare ce face trimitere la martiriu”, spune Cristi Șuteu. Merită să faceți o incursiune în lumea văzută prin ochii acestor artiști fie și numai pentru a putea construi apoi din cuvinte ceea ce au zugrăvit ei în culori. Ideea își face loc, generoasă, în fiecare lucrare a lor, dând impresia că abia după ce ea a existat și-au făcut apariția linia, culoarea și tot ceea ce poate să unească sau să delimiteze lumina de umbră.