Cinci viziuni asupra cotidianului
Pictură la Veroniki Art
DȘNăscută la Vintilă-Vodă, județul Buzău, la 23 martie 1970. Licențiată a Facultății de Filosofie și Jurnalism a Universității "Spiru Haret" din București. Absolventă a cursurilor Secției de Grafică-Pictură ale Școlii Populare de Artă din Buzău, precum și a școlii de secretariat artistic de redacție (Fundația Athenaeum București, 1992, clasa prof. Cornel Tabacu). Debut literar în revista Convorbiri literare, in 1989. Premiul special la Concursul național de Poezie "Vasile Voiculescu" in 1993. Premiul al III-lea la Concursul de creație literară "Nichifor Crainic", 1994. Premiul I la concursul național "Ion Vinea", 1995, constând în publicarea volumului de debut la Editura Vinea. Premiul pentru poezie al revistei Luceafărul pentru anul 2006. Premiul special pentru poezie la Concursul Național "Vasile Voiculescu", ediția 2014, pentru volumul "Iubita cu nume de profet", publicat la editura Tracus Arte. Premiul pentru poezie al Colocviilor "George Coșbuc" - Bistrița, 2014, pentru volumul "Iubita cu nume de profet" /Ed. Tracus Arte. Diploma omagială „Sfântul Ioan Gură de Aur” din partea Patriarhului României pentru promovarea culturii creștine, 2015. Versuri si articole publicate în diferite reviste literare: Luceafărul, Tomis, Ateneu, Tiuk! Cafeneaua literară, Orizont Literar Contemporan, Lumina literară și artistică, Literatura și Arta, Cartelul Metaforelor, Apollon, Basarabia, Oglinda literară, Sud, Negru pe alb, Renașterea Culturală, Caiete Silvane, Singur, Cetatea culturală, Fereastra, Spatii culturale, Vatra, Vitralii, în mediul virtual pe semnebune.ro, coolturamall.ro, carticusuflet.ro, scrieliber.ro, poezie.ro . Are articole publicate in antologia "Colecția colecțiilor", Editura Jurnalul. Menționată în "Istoria presei buzoiene și râmnicene în date (1839-2008)", de Viorel Frâncu, Ed. Editgraph, Buzău, 2009. Cărți publicate: "Arlechini intr-o pădure sălbatică", Vinea, 1995 (poezie). "Uitați-vă prin mine", Brumar, 2007 (poezie). "Însemnări din pridvor", Trinitas, 2013 (publicistică). "Iubita cu nume de profet", Tracus Arte, 2014 (poezie). "Privilèges de femme de lune", Vinea, 2015, trad. în franceză Claudiu Soare (poezie). Cronici, semnalări, referințe: Convorbiri literare, Ateneu, Viața Românească, Tomis, Vatra, Luceafărul, Arca, Discobolul, Jurnalul de duminică, Oglinda literară, Urmuz, Revista Nouă, Literatura de azi (online), Helis, Opinia, Azi, Spații Culturale, Suplimentul literar al Gazetei de Transilvania; Cafeneaua literară, Zona literară, Actualitatea literară, Sud, Fereastra, Cronica Veche etc; în volumele de cronică și istorie literară "Portrete în bleumarin" și "Scriitori buzoieni de azi" de Marin Ifrim; contribuție cu un interviu acordat în volumul "Invitație la vals literar" de Marin Ifrim, editura Omega, 2014; cronica despre "Uitati-va prin mine" in volumul criticului Felix Nicolau, "Anticanonice - Cronici stresate" (Editura Tritonic, 2009). Recenzată în volumul "Consideratii despre literatura buzoiană contemporana", Dumitru Ion Dincă, Editura Omega, 2009. Recenzie la "Privilèges de femme de lune" în cotodianul francez Thau Info, de Angela Nache Mamier. Versuri în antologia lui Geo Vasile "Te rog Beatrice. UNA STORIA SOGGETIVA DELLA POESIA ROMENA. Ti prego Beatrice", Saggi e antologia bilingue, Editura Tracus Arte, 2015. Din 1993 lucrează în presa scrisă - mai întâi in cea locală, la ziarele Muntenia si Informația Buzăului, unde a fost secretar de redacție si redactor; apoi în presa centrală: revista Privirea , ziarul Metrobus, revistele Casa lux si Casa de vacanță (secretar de redacție, redactor). Din 2003 până în 2010, a fost redactor la Jurnalul Național, la edițiile de colecție și redactor în domeniul religios. Din 2010 este redactor-șef al Ziarului Lumina. Aici a inițiat și coordonează suplimentul lunar "Lumina literară și artistică". Din martie 2016, realizează emisiuni la Radio Trinitas. blog - http://daniela-sontica.blogspot.com
Alina Dumitrașcu este fascinată de universul spațiului casnic, de obiectele din bucătărie și nu se sfiește să le redea în culori calde, dovedind că orice lucru care unui ochi insensibil îi poate părea banal constituie motiv de inspirație și încântare artistică. “Pictura hranei trezește în mintea privitorului semnificații mai adânci – comuniunea celor vii cu cei morți, sentimentul comuniunii depline cu societatea și cu realitatea generală, fără contradicții și artificialități”, își definește artista preferințele temelor sale picturale.
Care este lumea în care se mișcă artista Maria Pop Timaru? Una care nu-i convine prea mult. Se revoltă că trăiește într-o lume în care locul zeilor este luat de vedete. De aceea, ceea ce modelează este o parodiere a fetișurilor moderne, a așa-ziselor valori care stăpânesc lumea contemporană. “Portretele zeilor dintr-un cimitir imaginar sunt mai degrabă comice decât tragice, iar situația pe care am creat-o nu este una reală, pentru că un zeu, prin însăși definiția lui, nu poate muri”, spune Maria.
Violeta Chirculescu ne aduce în atenție chipul uman la bătrânețe, plin de expresivitate, pe care îl redă în felul ei personal, prin decupaje, și reluări, amintind de tehnica filmului. “Bătrânețea, care pentru unii ar putea însemna echivalentul urâțeniei, al singurătății, al tristeții, dar care, pentru mine, reprezintă un univers plin de mistere pe care încerc să îl observ pe cât îmi stă în putință, să îl înțeleg”, spune artista.
Dragoș Burlacu ne propune exerciții ale unei căutări de teme și subiecte care să-l definească și prin care să definească lumea pe care o pictează. El spune: “Subiectul picturilor mele este însăși pictura. Încercând să mă debarasez de elemente străine ei, pictura redevine punctul zero, firesc al definirii mele ca artist”.
Picturile lui Cristi Șuteu par a fi făcute anume să te înspăimânte. Un personaj al lui are gura gata să înghită realități pe care nu le cunoști, dar de care vrei să fii străin. El spune că personajul vrea să “devoreze” aparența și iluzia. “Urmăresc să redau mai mult trăirea interioară a personajelor, acestea fiind surprinse într-o atitudine statică ce denotă o anumită stare. Stare ce face trimitere la martiriu”, spune Cristi Șuteu.
Merită să faceți o incursiune în lumea văzută prin ochii acestor artiști fie și numai pentru a putea construi apoi din cuvinte ceea ce au zugrăvit ei în culori. Ideea își face loc, generoasă, în fiecare lucrare a lor, dând impresia că abia după ce ea a existat și-au făcut apariția linia, culoarea și tot ceea ce poate să unească sau să delimiteze lumina de umbră.
Cum sa citezi
Daniela Șontică. “Cinci viziuni asupra cotidianului.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2008/02/cinci-viziuni-asupra-cotidianuluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DȘ
foarte frumos
felicitari
petre