Cris Tina

Lecția vieții Viața este o limbă grea Pe care n-o pot învăța Conține cuvinte infinite Rămase nedescoperite. Adunările ei mă

Moartea unui înger O aripă i s-a frânt încet în două S-a scufundat adânc în întuneric Lacrimi de sânge ca stropii de rouă Au curs lin, aproape feeric… S-a zbătut pe pământ tremurând A

Eternitate Mă scufund adânc în cântecul cerului Mă alintă, mă răsfață și mă leagănă în viață Glasul lui amețitor mă adoarme... Of! De-aș putea să mă trezesc... Să-l ascult și să-l

Câteodată când privesc Eu în ochii ei zăresc O sclipire-adâncă Ce zdrobește orice stâncă Și din cale te oprește Pretutindeni te-nsoțește. Îți va spune la ureche Că-ți va sta mereu de