Poezie
Iluzii
1 min lectură·
Mediu
Iluzii
Un suflet mort pe jumătate…
Se adunau în el trăiri secate.
Ce gol imens în interior!
Căci nu găsea în exterior
O rază dulce de lumină
Ce-ar fi putut adânc să-l țină
Veșnic vesel, plin de viață!
Era ca un fir de ață…
Și nu simțea că timpul trece,
Un alt dușman de neînvis!
Nimic! oricât l-ar fi atins,
Ar fi rămas la fel de rece…
Cuprins de vaste gânduri rele
Ofta adânc și-abia mai respira
O lacrimă dansând se prelingea
Putea spăla întregi podele…
002338
0
