"Gilles" – 337 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GVGilles Vigneault
Gilles Vigneault, (born 27 October 1928) is a Québécois poet, publisher and singer-songwriter, and well-known Quebec nationalist and sovereigntist. A poet deeply rooted in his native Quebec, Vigneault has become an icon at home and Quebec ambassador abroad. He was one of the principal figures of the generation of chansonniers who helped the Quebec chanson find its own identity, even while helping it find a universal dimension. Born in Natashquan, on the far north shore of the St. Lawrence River in Quebec, he was educated in Rimouski and Quebec City. Vigneault started writing poetry during his studies at the Seminary in Rimouski, and by the 1950s was publishing poems and writing songs. In 1959 he founded a publishing house, Les Éditions de l'Arc to distribute his publications. His first collection, Étraves was published in 1959. In August 1960, at the request of the audience at the boîte à chansons L'Arlequin in Quebec City, he agreed to sing his earliest song: Jos Monferrand, written...
10 poezii, 0 proze
GLGherasim Luca
Gherasim Luca (sau Gherashim Luca) (23 iulie 1913 - 9 februarie 1994) a fost un teoretician al suprarealismului și un poet evreu român, frecvent citat în operele cuplului Gilles Deleuze si Félix Guattari. Aderă de foarte tânăr la mișcarea avangardistă, fiind un membru marcant al grupului de la Alge (1930, 1933). În cadrul celui de-al doilea val suprarealist, se alătură grupului format din Gellu Naum, Victor Brauner, Jack Herold. Luca s-a născut la București, și era fiul unui croitor evreu. Vorbea patru limbi, idiș, româna, germana și franceza. Din 1938, a călătorit frecvent la Paris, Franța, unde a intrat repede în cercurile mișcării Suprarealismului. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și accentuarea antisemitismului în România l-au forțat să se autoexileze. Din 1945 până în 1947 a fondat un grup de artiști suprarealiști, din care mai făceau parte Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Theodorescu și Dolfi Trost. La scurt timp, au început să publice, inclusiv poeme în limba...
22 poezii, 0 proze
MWMax Waller
Léopold-Nicolas-Maurice-Édouard Warlomont, mieux connu sous son nom de plume Max Waller (Bruxelles, 24 février 1860 - Saint-Gilles, 6 mars 1889) est un poète belge. Il est l'un des fondateurs de la revue littéraire La Jeune Belgique* en 1881. Max Waller avait vingt ans en 1880 lorsqu’un groupe de jeunes écrivains, enthousiastes comme lui, prirent conscience de l’originalité de leurs œuvres et que, dans le vaste empire de la littérature française, existait une littérature belge dont les caractères spécifiques s’affirmaient. C’est ainsi qu’ils fondèrent en 1880, la Jeune Revue Littéraire qui en 1881, prit pour titre définitif «La Jeune Belgique» et pour emblème un écusson barré de la fière devise «Ne crains». Bientôt un public lettré, en Belgique et à l’étranger, comprit l’importance de ce mouvement qui lui révélait la littérature belge et le talent d’une pléiade d’écrivains, collaborateurs de la revue, tel que Camille Lemonnier, Maurice Maeterlinck, Emile...
1 poezii, 0 proze
MTMichel Tournier
Nume de referinta al literaturii franceze contemporane, Michel Tournier s-a nascut la Paris, in 1924. Urmeaza cursuri de filosofie la Sorbona si la Universitatea din Tübingen. Colaboreaza la Radiodifuziunea Franceza, apoi la postul de radio Europe I. De mai bine de patruzeci de ani traieste in casa parohiala a unui sat minuscul situat la patruzeci de kilometri de Paris. A debutat in 1967 cu romanul „Vineri sau Limburile Pacificului”, incununat cu Marele Premiu pentru roman al Academiei Franceze. In 1970 publica „Regele Arinilor”, laureat cu Premiul Goncourt. In 1972 ii apare romanul „Meteorii”, urmat de eseul „Vintul Paraclet” (1977), volumele de nuvele „Cocosul de munte” (1978, aparut in limba romana cu titlul „Piticul rosu”) si „Zborul Vampirului” (1982), romanele „Gilles & Jeanne” (1983), „Picatura de aur” (1986) etc. Din 1972 este membru al Academiei Goncourt. In 1993 i s-a decernat Medalia Goethe, iar in 1997 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Londra. La...
0 poezii, 0 proze
MBMichel Bataille
Michel Bataille, né le 25 mars 1926 à Paris et mort le 28 février 2008 à Clamart est un écrivain français. Il réalise des études d'architecture à l'Ecole nationale supérieure des Beaux-Arts. En 1947, il obtient le Prix Stendhal pour son premier roman Patrick. En 1950, après La Marche du soleil, il s'arrête d'écrire. Treize ans plus tard, il abandonne son métier d'architecte et se consacre à l'écriture. Patrick (1947) La Marche du soleil (1950) Cinq Jours d'automne (1963), adapté pour la télévision Le Feu du ciel (1964) Une pyramide sur la mer, qui obtient le Prix des Deux Magots (1965) La Ville des fous (1966) Un essai sur Gilles de Rais (1967); J'ai lu, n° A192, coll. « L'Aventure mystérieuse » L'Arbre de Noël (1967), Plume d'or du Figaro littéraire, grand succès de librairie puis de cinéma (ISBN 2266132415) Une colère blanche (1969) Le Cri dans le mur (Prix Jean Cocteau 1970) Les Jours meilleurs (1973), Prix des Maisons de la Presse en 1974 (document) Cendres sur la mer (1975).
1 poezii, 0 proze
JHJuan Fernández de Heredia
Juan Fernández de Heredia, en aragonés Johan Ferrández d'Heredia (1310?, Munébrega, (Zaragoza) - 1396). Escritor, mecenas, político y diplomático aragonés al servicio de Pedro IV de Aragón y gran maestre de la Orden de San Juan de Jerusalén. Heredia nació hacia 1310 en Munébrega (cerca de Calatayud, actual provincia de Zaragoza). En 1328 ya era miembro de la Orden del Hospital, ocupando cargos en Alfambra y Villel (1333). Llegó al honor de Castellán de Amposta en 1345, la dignidad más alta de la Orden en la Corona de Aragón. En 1355 es prior de la Orden en Castilla. Desde 1356, el apoyo de Inocencio VI le vale ser prior de Saint-Gilles, afincándose en la corte papal de Aviñón, donde el Papa lo nombra gobernador de la ciudad y le encarga su defensa, para la que mandará construir unas famosas murallas. Mantendrá buenas relaciones con los siguientes papas Urbano V y Gregorio XI, así como con el también aragonés Benedicto XIII (antipapa); de hecho, y siempre según el gran historiador...
1 poezii, 0 proze
FBFrançoise Bujold
Françoise Bujold naît le 6 mars 1933 à Bonaventure. Après ses études primaires, elle quitte sa Gaspésie natale pour Montréal où elle étudie les lettres et sciences. Elle apprendra les arts graphiques avec Albert Dumouchel, le graphisme et la mise en page avec Gilles Robert et la séparation des couleurs avec Arthur Gladu. Elle commence à écrire à seize ans et publie ses premiers poèmes à l'âge de vingt-deux ans (« Au catalogue de solitudes », 1955. Trois années plus tard, elle fera paraître un second recueil de poèmes « La fille unique ». En 1959, Françoise Bujold, déjà liée d'amitié à la famille Guité-Tommi, enseigne les arts plastiques au Centre d'art de Percé. Avec la collaboration des enfants, elle illustrera son conte "L'île endormie" et par la suite elle ira enseigner aux jeunes amérindiens de Maria. Atelier de gravure sur la réserve de Maria, elle crée des livres d'artistes avec les enfants Micmacs. Deux livres notoires : Une fleur debout dans un canot, 1962, et La naissance du...
24 poezii, 0 proze
PLPaul-Marie Lapointe
Paul-Marie Lapointe est né à Saint-Félicien, le 22 septembre 1929 et il a étudié au Séminaire de Chicoutimi, au Collège Saint-Laurent et enfin à l`École des Beaux-Arts de Montréal. Journaliste à L`événement et au journal La Presse depuis 1950, il est directeur de l`information au Nouveau Journal de 1960 à 1961, puis rédacteur en chef du magazine Maclean`s de 1963 à 1969.... De 1969 à 1992, il occupe différents postes à Radio-Canada. Il a également participé à la fondation de la revue Liberté et a fait partie de l`équipe des Éditions de l`Hexagone. Sa poésie a été traduite dans plusieurs langues. En 1971, Paul-Marie Lapointe reçoit le Prix Athanase-David pour l`ensemble de son oeuvre ainsi que le Prix du Gouverneur général du Canada pour son recueil "Le Réel absolu". Il obtient également le Prix de l`International Poetry Forum (États-Unis) en 1976, le Prix de La Presse en 1980 et le Prix Léopold-Senghor en 1998. En 1999, il obtient le prix Gilles-Corbeil pour l`ensemble de son oeuvre....
14 poezii, 0 proze
EGElisabeta Gîlcescu
Originie sănătoasă : tata prin mină, mama pe-acasă, cu frați mulți, unii chiar desculți, cu înalte frunți, cu multe punți, copii deștepți, descurcăreți, petrecăreți și iubăreți… Eram cea mai mică, din ultima sămânță, rămasă uitată, necenzurată, nechiuretată, nealterată, transformată în fată. Și fiecare cuvânt al meu să fie asemeni gingașului puf al păpădiei, purtat pe aripi de vânt spre inimi sincere și deschise, ușor și dulce, să nu rănească pe nimeni. În colecția Elisabeta Gîlcescu: IERI ȘI AZI - Editura Măiastra, 2009 LA CUMPÃNA DINTRE ANI - Editura Măiastra, 2010 FLORI DE CÂMP - Editura Măiastra, 2010 În curând Cărările vieții
94 poezii, 0 proze
LMLaura Maria Miu
20.01.1983-mă nasc la București în Maternitatea Giulești 1989-1997 Școala Generală cu Clasele I-VIII nr. 156, sector 6, București 1997-2001 Colegiul Național "Gheorghe Lazăr", sector 5, București 2001-2003 Universitatea Politehnica București, Facultatea de Inginerie Aerospațială 2003-prezent Middle East Technical University, Faculty of Engineering, Ankara, Turcia: Department of Aeronautical Engineering(absolvent promoția 2006); Department of Mechanical Engineering(master)
4 poezii, 0 proze
Gilles
de Caius-Traian Dragomir
Se întorsese din războiul în care, în ciuda tinereții sale săvârșise fapte minunate. În cinstea lui, în parcul castelului s-a organizat acel carnaval câmpenesc. Și iată valeții i-au pus costumul...
De la studiile culturale comparative la studiile post-literare: Gilles Deleuze și gîndirea central-europeană.
de Constantin Severin
Moto: ’’Axiome: le synthetisme est la grande loi de l’ontologie’’(Gustave Flaubert, 1855) În ultimele decenii, filozofia a fost asediată de studiile multiculturale, artele și literatura de noile...
Bravo, Haifei!
de bianca marcovici
Gilles Apap, un violonist complex a fost oaspetele orchestrei simfonice din Haifa. A interpretat concertul meu favorit, Felix Mendelssohn-Bartholdy, concertul pentru vioară în mi minor. După cum cred...
forma somnului
de Liviu Ioan Copos
motto: "timpul iluziilor nu mai e decât un măr pe plafonul cerului" (gilles henault) nedeslusită strada-mi- singura fereastră sub cerul- rană trezirile-mi înflorite-n nud și parcă aievea degetele...
Ce înseamnă a fi filosof
de Alexandru Uiuiu
Orice creație este unică și creatia de concepte ( metafizică) este și ea singulară. Primul principiu al filosofiei este ca universaliile nu explică nimic, că ele însele trebuiesc explicate. După...
Balada unui om groaznic
de marian vasile
sunt nesfârșite trupurile aceastei lame de cuțit mâna aceasta no frost nu cunoaște mângâiere o simt ca pe-o grefă ca pe-o cange ca pe-un flagrum dement și nu pot a mai crede că a scris poezie cândva....
Ilie Gyurcsik: Poemul ca survol absolut în poezia Angelei Nache Mamier
de Nache Mamier Angela
Termenul de survol absolut l-am întâlnt pentru prima dată, pe la începutul anilor 70 ai secolului trecut, în cartea filosofului francez Raymond Ruyer, Paradoxurile conștiinței și limitele...
În rând la Moara cu Noroc (poeme ale absurdului)
de Sergiu Burlescu
I. Peronul Fatalității stăm la coadă tăcuți încolonați după Kafka care tot cere lămuriri funcționarului din ghișeul sorții: „De ce unii au făina mai fină, și alții doar pleavă de meteorit?” nimeni nu...
Marii anonime
de Bogdan Cristian Blascioc
Căzut din lumină, Deși sunt plămădit din beznă, Eu am dorit să aud trilul Îngerilor care doar în exaltare mai subzistă, Eu am crezut într-o prejudecată Servită tămâiată și semidigerată, Dar într-un...
Amantul domnului președinte
de Somesan Sergiu
Amantul domnului președinte ROMAN EROTICO-PSIHOLOGIC NOTA AUTORULUI Ceea ce urmează este o operă de ficțiune. Toate personajele importante sunt imaginare. Fiindcă acțiunea este plasată pe fundalul...