"Foaia vestedă" – 4510 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
IMIon Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu,...
172 poezii, 0 proze
AMAndrei Mureșanu
Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...
9 poezii, 0 proze
MCMARA CHIRIAC
M-am nascut in orasul cu salcami pe 10 noiembrie 1978. Am absolvit Liceul Pedagogic "D.P.Perpessicius" in anul 1998, iar in 2003 Facultatea de Teologie Ortodoxa, sectia Teologie Ortodoxa-Asistenta Sociala, a Universitatii din Bucuresti. Am publicat in "Foaia Invatatorului" din Braila poeziile "La inceput" si "Reintoarcere" si un text in proza, "Maine". Sper intr-o curanda renastere literara... mara.spiridon@yahoo.com
44 poezii, 0 proze
R(Raluca Rus (Sîrbu)
Nascuta pe 10 iulie 1989 Eleva la C.N. "Silvania", Zalau • Membră a Cenaclului „Săgetătorul”, București • Membră a Cenaclului de litere și filosofie „Ad astra”, Zalău • Volum personal: „Pagini de jurnal (gânduri, reflecții, eseuri)” – 2007 • Publicații în revitele liceului: „Ritmuri adolescentine” (revista școlară – limba romănâ), „Our magazine” (revista școlară – limba engleză), „Poezia gândului” (revista Cenaclului de litere și filosofie „Ad astra”), „Musca-n lapte” (foaia satirică a Colegiului Național „Silvania", Zalău), „Caiete Silvane”
35 poezii, 0 proze
Marcel Romanescu
Marcel Romanescu, fiul lui N. P. Romanescu, fost primar al Craiovei, născut la 11 octombrie 1897, la Liège, în Belgia. Urmează clasele primare la Paris și Craiova, liceul la Craiova, Turnu Severin, Iași și Mănăstirea-Dealului. În 1920, obține licența în drept și filozofie, cu orientare spre funcțiile publice și serviciul diplomatic, în care debutează ca atașat de legație pe lângă Vatican (1920-1921). La Roma va conduce și foaia de propagandă România (1921). Ulterior, ocupă diferite posturi în diplomație (Varșovia, Haga, Madrid, Cairo, Belgrad, Copenhaga, etc.), secretar, în 1924 al comisiei româno-ungare, însărcinată cu aplicarea tratatului de la Trianon. Stil de existență asemănător lui Duiliu Zamfirescu, diplomat și scriitor. În 1926, conduce la Craiova revista Flamura. Colaborator la numeroase reviste literare din țară, se consacră în ultima perioadă a vieții sale studiilor de istorie, publicate anterior, sub rubrici variate, și în Arhivele Olteniei. A decedat la Craiova în...
4 poezii, 0 proze
Alexandru Petroff
Pseudonim literar al lui Dumitru Theodorescu, născut în București la 13 octombrie 1885. O călătorie în Grecia, făcută în adolescență, îi relevă frumusețile Eladei, de unde viul său interes pentru poezia parnsiană și neoclasicism. Licențiat în litere și filozofie. Debutează în 1898, sub pseudonimul D. Castilli, în Foaia interesantă. Sedus de prestigiul cenaclului macedonskian, se va forma în această atmosferă, favorabilă și preocupărilor sale estetico-ocultiste, exprimate în revista Hermes, pe care o scoate în mai 1903. Al. Macedonski dă aici articolul-program Spre ocultism. Orientări ulterioare spre teozofie și filozofie socială. Moare la 20 august 1940, total uitat. Fizionomie singulară, ușor esoterică. OPERE: Poezii, Colecția Gorgonei, Buc., 1903; Fragmente de popularizare, Buc., 1926. COLABORÃRI: Capitala (1898); Revista literară (1898); Literatorul (1899); Hermes (1903); Românul (1903-1904); Democrația, Convorbiri literare etc.
2 poezii, 0 proze
CPConstantin Petcu
Profesor, animator literar, poet Constantin Petcu s-a născut la 16 mai 1949 (m. 6 noiembrie 1998, la Cluj), în localitatea Pogoanele. În 1980 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București. Peste douăzeci de ani a lucrat în învățământul buzoian, ca profesor de Limba Română, în ultimii zece ani la Școala Normală Spiru C. Haret. Și-a făcut debutul cu poezie în revista studențească Studium (1986). A colaborat la diferite ziare și reviste din țară: Viața Buzăului, Școala Buzoiană, Contemporanul, Învățământul liceal și tehnico-profesional, Vatra ș.a. Între 1979-1989 a coordonat activitatea Cenaclului literar ,,Al Sahia”, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, aici a editat Foaia literară. Aici s-au format autori ca: Mihai M. Macovei, Ion P. Iacob, Ștefan Dima, Grigore Buga, Girel Barbu, Ion Nica și nu în ultimul rând poetul și marele animator cultural Marin Ifrim care, din anul 2000, este ințiatorul Concursului Național de creație literară...
9 poezii, 0 proze
MSMihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat cel mai mare prozator român din toate timpurile, fiind supranumit Ceahlăul literaturii române. Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși. Urmează gimnaziul "Alecu Donici" la Fălticeni. În timp ce studia la gimnaziu, în 1896, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece...
6 poezii, 0 proze
Mihail Bădică
Născut la Constanța, crescut la Sibiu, facultatea la București. 25 de ani în România: Profesor de sport, păpușar, animator, scenograf, regizor de film de animație, scenarist. 20 de ani în Danemarca: animator, regizor de film de animație, scenarist, profesor la Școala Daneză de Design.
17 poezii, 0 proze
Ifrim Alexandru
Tanar,inspirat,chiar daca nu par tipul poet imi place sa-mi pun pe foaie sentimentele.
1 poezii, 0 proze
Foaia vestedă
de Mihai Cinevescu
(dupa N. Lenau) Vintu-o foaie vestejita Mi-au adus miscind fereastra - Este moartea ce-mi trimite Fara plic scrisoarea-aceasta. Voi pastra-o, voi intinde-o, Intre foile acele, Ce le am din alte...
Foaia veștedă
de Mihai Eminescu
Vântu-o foaie vestejită Mi-au adus mișcând fereastra - Este moartea ce-mi trimite Fără plic scrisoarea-aceasta. Voi păstra-o, voi întinde-o Între foile acele, Ce le am din alte timpuri De la mâna...
Străinul – I
de Eduard Zalle
S-a așezat pe o buturugă, la marginea drumului, strângându-și genunchii la gură și lipindu-i de ea, privind cu o bucurie neobișnuită stâncile ascuțite, reci și mute ale muntelui cocoșat din fața sa....
Eminescu, lui
de Daniel Aurelian Rădulescu
Pălesc sub raza de ”luceafăr” Că ”atât de fragedă” mi-e rimă, Când geniul tău reînviu... deprimă ”Speranța” ce-o păstrez treaz, teafăr. ”De ce nu-mi vii?”, clipă de clipă, Că oricum o zi voi fi...
Gândul,logosul,uitarea
de Colceriu Bogdan
Avut-am iarăși o făclie Ea arde ca focul uitatelor scrieri Cine mai poate aduce aminte Ce vremuri,ce strofe,ce gânduri? Șed în coliba mea albastră În lumea cenușie Și mă cuprinde dorul de-acasă... Ce...
viaţă şi adevăr
de Ioan Postolache-Doljești
singur cu două mâţe care-n nadir sar insistent pe clanţa dormitorului din interes dar mă mint că au grijă de mine. o nouă zi în cuşca de beton în care mă simt şoarece în cuşcă de elefant. acasă nu e...
Foi de foi
de Daniel Aurelian Rădulescu
Foaie verde, libelule Sar în hoarde cu surate Să te roadă și pătule Să rămână goale toate, Fără grâu pentru covrigi Și porumb de floricele... Ciocălăi pe foc să frigi Și pănuș pentru pingele. Foaie...
moarte tu
de Ion Diviza
mă dau în scrânciob cu tine moarte pe-o foaie veștedă de ziar de unde-mi rânjește cu litere sparte articolul meu funerar moarte moarte cum balansezi între mine și nemurire în loc de recviem...
Moarte de toamnă
de Eduard Zalle
Toamnă în oglindă. Drumul își numără colții roși... Și-albumul în strai elegiac se scutură de praf. Cerul își pune pe-o foaie veștedă, parafa cu sânge. Dar femeia în negru de lângă mine îmi spune...
O înregistrare magnifică
de Anton Potche
Nikolaus Lenau (1802 – 1850) s-a născut într-un timp cînd clasicismul german lăsase deja anii săi cei mai buni în urmă. Era epoca de trecere la romantism. Cu toate că Johann Wolfgang von Goethe (1749...