"Elegie ermetica I" – 1686 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
HZHoria Zilieru
Horia Zilieru (n. 21 mai 1933, la Racovița, Argeș) este un poet și filolog român. A fost secretar responsabil de redacție la Iașiul literar. * Florile cornului tânăr: Versuri, Editura pentru Litreatură, 1961 (cu prefață de Otilia Cazimir) * Orfeu îndrăgostit, Editura pentru Literatură, 1966 * Alcor, Editura Tineretului, 1967 * Iarna erotică, Editura Tineretului, 1969 * Umbra paradisului. Elegii, Junimea, 1970 * Nunțile efemere, Junimea, 1972 * Orfeu plângând-o pe Eurydice, Albatros, 1973 * Cartea de copilprie, Junimea, 1974 * Astralia. Poeme de dragoste, Junimea, 1976 (copertă de Mihai Bujdei și fotografie de Vasile Blendea) * Fiul lui Eros și alte poezii, Junimea, 1978 (copertă de arh. Vasile Bujdei) * Oglinda de ceață, Cartea Românească, 1979 (copertă de C. Grigoriu) * Orfeon, Junimea, 1980 * Addenda la un fals tratat de iubire, Junimea, 1983 (postfață de Marian Popa) * Roza eternă, Cartea Românească, 1984 * Doamna mea, eternitatea, Junimea, 1987 * Fulgerul și cenușa. Poeme,...
5 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
DUDamian Ureche
Damian Ureche a fost un poet român care a trăit la Timișoara. S-a născut la Slătioara, la 2 septembrie 1935 și a încetat din viață la Timișoara la 15 ianuarie 1994. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1967. A publicat 21 de cărți, remarcându-se mai ales prin Elegie cu Francesca da Rimini și Spectacolul privirii. A fost redactor la revista Orizont.
17 poezii, 0 proze
GAGiovanni Arpino
Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino (1927–1987) s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat, in calitate de ziarist, la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale. In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc. Romanul Il buio e il miele (Intunericul si mierea, Humanitas, 2003) a fost ecranizat in doua randuri: in 1974 (cu Vittorio Gassman in rolul principal) si in 1992, sub titlul Scent of a Woman (cu Al Pacino – Oscar pentru acest rol). Carti: La suora giovine (1959) Un delitto d\'onore (1961) Una nuvola d\'ira (1962) L\'ombra delle colline (1964) Il buio e il miele (1969) Randagio e l\'eroe (1972) Il fratello italiano (1980) La sposa segreta (1983) Passo d\'addio (1986) (Info: Humanitas)
1 poezii, 0 proze
Roxana Gabriela Braniste
Premii Literare 1.Premiul National la "Festivalul de Poezie si Interpretare Critica EMINESCU" 2004 2.Premiul trei la "Conursul National de Poezie GEORGE COSBUC" 2004 3.Premiul I la "Festivalul National de Poezie COSTACHE CONACHI" 2003 mai 2007 Volumul de versuri "Minus patru elegia jumatate (3) septembrie 2008 Volumul de versuri "Lilith" 4.Premiul de Excelenta pentru volumul de versuri bilingv "Lilith", acordat de Revista "Oglinda literara", Focsani 5.Premiul Francofoniei, acordat de Societatea Poetilor Francezi, mai 2008, Paris
32 poezii, 0 proze
GAGrigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
JSJohannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
FAFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
Corneliu Vadim Tudor
I. Poezii, Editura Eminescu, 1977 II. Epistole vieneze, Editura Eminescu, 1979 III. Poeme de dragoste, ură și spernață. Editura Eminescu, 1981 IV. Saturnalii, Editura Albatros, 1983 V. Idealuri, Editura Eminescu, 1983 VI. Miracole, Editura Albatros, 1986 VII. Elegii pentru vietăți, 1988 VIII. Recviem pentru mama, 1989
2 poezii, 0 proze
VCVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
Elegie ermetica I
de Cristian Vasiliu
Aud taina la celălalt capăt al oglinzii - Întâmplări stranii în coasta duminicii La bâlciul îngerilor de carton ; întâi Hazardul , apoi clopotul spart al mâhnirii În frunzișul inimii și la sfârșit...
Elegie ermetica II
de Cristian Vasiliu
Prin orele subțiri ale înmuguririi, pe când săpam Cu dinții speranței și unghiile viselor albe Tunelul vieții în lutul moale, moartea Nu avea gust . Era doar filonul unui gând Strălucitor de galben,...
Elegie ermetica III
de Cristian Vasiliu
Vor galopa la orizont herghelii negre De nori și gândurile mele concentrice Vor atinge malul și se vor reîntoarce Sleite și scăzute, ca niște soldați Care au pierdut un război nedrept, la vatră....
Elegie ermetica IV
de Cristian Vasiliu
N-a cunoscut obârșia minunii sacre De la-nceput; s-a cuibărit întâi în pântec Și-n sân arsura,-n miercurea de-absint, Din pleapa subțire a crepusculului, Iar ea, visceral, a vegheat scânteia-n Cercul...
Elegie ermetică V
de Cristian Vasiliu
Uneori ziua, obosită de lumina unui soare Tânăr de Aprilie, se oprește din hârjoana Sinuoasă prin spațiul rotund și finit, Se întoarce prin mine și adună din urmă Rășina - acum deja chihlimbar. Și...
Elegie ermetică VII
de Cristian Vasiliu
Nu pot dormi de două ori pe aceeși pernă, După cum nu pot mânca de două ori Aceeași mâncare și după cum nu pot Muri de două ori; de ce ne întorceam Atunci de la Omega la Alfa, pentru a găsi Originea...
Elergie ermetică VI
de Cristian Vasiliu
Cândva, în Era Tinereții, trăiau în mine Vietăți gigantice. Zburau prin aerul otrăvit De vulcanii sufletului, înotau Prin oceanele nesfârșite Ale timpului, călcau prin Pădurile luxuriante ale minții....
Matthias Buth & România dincolo de pleoape
de Ioana Geacăr
Matthias Buth (n.1951) este scriitor și consilier ministerial al însărcinatului guvernului federal german pentru cultură și media (în cadrul Cancelariei Federale. Din 1973 a publicat în Germania și...
elegie
de Vasile Mihalache
vor să ieși din istorie ro mânie țară de a luat să te ocupi de asezonatul pietrelor pentru ei îți scoți granița ca pe o jartieră erotică țară captivă ied era tristeții ochilor tăi acoperă voci...
Nicolae Breban: Intersecția spiritului cu ființa
de Valeria Manta Taicutu
\"Elegiile parisiene\" (ediția a II-a, Ideea europeană, 2006) dezvăluie o ipostază lirică pe care cititorii romanelor lui Nicolae Breban ar fi putut-o cu mare greutate bănui; hiperlucidul creator al...