"Ea are o viață" – 20172 rezultate
0.03 secundeMeilisearchdoru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
TMTudorache Maria-Mirabela
Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...
10 poezii, 0 proze
SLserban dacia lavinia
E greu sa iubesti cand nu esti iubit Stii ca esti viu dar simti c-ai murit Incerci sa te minti ca poate totusi te iubeste Dar nu intelegi de ce mereu te raneste Tu cauti o iubire perfecta, T-i se pare ca a ta e mult prea defecta Dar iubirea ce-o cauti nu exista, Si nu are rost sa fii trista Iubeste ce ai, ce vezi, ce simti Si nu incerca in zadar sa te minti Iubirea ce-o cauti n-ai s-o gasesti Si ce daruiesti, inapoi nu primesti Dar si cand se intampla sa crezi ca ai gasit-o Iubirea pe care mereu ai dorit-o Fii fericit atat cat o ai Primeste dar nu uita sa si dai! Si cand va pleca lasa usa deschisa Chiar daca inima ta e distrusa Ca alta iubire pe ea va intra Si viata si inima-ti va lumina!
1 poezii, 0 proze
Militaru Raluca Iuliana
Buna!Ai mei mi-au pus doua nume, si anume: Raluca si Iuliana.Dragii de ei...Oare la ce s-au gandit cand le-au ales?De ani de zile incerc sa ma obisnuiesc cu ele si imi spun mereu:”Eiii...lasa ca merge!”Am dreptate nu?Va mai spun ceva:de cate ori o intreb pe Raluca ce parere are despre Iuliana, aceasta spune ca nu o intelege,iar parerea Iulianei despre Raluca este ca nici ea nu o intelege.Deci sunt convinsa ca nu ati inteles mare lucru. Sunt o adolescenta de 17 ani. Hobby-uri mele sunt: poezia, cugetarile despre viata, memoriile din jurnal, limba si literatuta romana, limba latina si frumoasele-i texte, muzica, dansul, pictura(in special picturile de pe peretii camerei mele), rochitele(:X) si nu in ultimul rand arta culinara( in special dulciuri: tarte, prajituri, torturi, fursecuri, biscuiti,etc.-pasiune mostenita de la mana) Sunt nascuta in orasul Tulcea, judetul Tulcea, Romania. Am inceput sa scriu din primul an de liceu, iar acum literatura a devenit pentru mine un mod de a trai...
1 poezii, 0 proze
INioana negoescu
născută cândva dintr-o împăcare, absolvită de toate păcatele. șomera lumii acesteia. nevaccinată la timp, cu toate bolile sufletului în sânge. nu destul de nebună, fără casă, fără acasă. fără nici o grijă. găsită născând pe un câmp de gheață într-un noiembrie. regăsită născând. înger păzitor: Maya. îi plac iluziile și trece de geamanduri. vorbește într-o limbă asemănătoare cu pacea. îi e teamă de războiul din ea și de păianjenul cu cruce. are un șarpe sub piele care i se strecoară uneori în suflet să-i înmulțească păcatele. alte animale: o lighioană.
1008 poezii, 0 proze
CCCristian CUTEANU
Sunt arhitect...și precum în arhitectură există o anume poetică, îmi place poezia ca formă de exprimare interioară sau exterioară. Cand scriu trebuie ori să mă regăsesc, ori să mă transpun și orice cuvânt sau literă își are filozofia ei poetică. Poezia nu este o tehnologie literară ci o stare literară, ea nu poate sa existe constransă, supusă, dar pentru scufundarea cititorului in aceleiasi stări, poezia are nevoie dea putea fi simțită, aproape palpabilă, și pentru asta suntem nevoiti sa cautăm, sa găsim, să propunem tehnici. Mesajul, sensul, forma poeziei trebuie aleasă, pentru că induce stări. Stările cititorului chiar dacă nu le putem decide noi, dar le putem încerca.
24 poezii, 0 proze
JDJolanda Dósa
După aproape două decenii de când am lăsat în urmă redacțiile Timișoarei, am învățat că orice structură — fie ea o clădire critică sau un vers — are nevoie de un fundament solid. Sunt un inginer care caută poezia în precizie și un om cu dublă identitate care refuză să lase cuvintele să fie doar simple date tehnice. Pe acest site, veți găsi tot ce am scrijelit în momentele de liniște, departe de zgomotul mașinăriilor și de rigoarea sistemelor pe care le coordonez
43 poezii, 0 proze
SPSimona Predescu
-Absolventa a Colegiului National "Ion Minulescu",Slatina,promotia 2000. -Studenta la Facultatea de Drept "Nicolae Titulescu",Craiova. -Absolventa a cursului de operator-calculator. "Poezia perfecta ,/nu are cuvinte./Nici macar titlu./Poezia perfecta,/o poate scrie oricine./Poezia perfecta,/nu are nevoie/nici macar de/o coala de hartie,/pe care sa poata fi scrisa./Poezia perfecta e in noi!/Fiecare intelegem /din ea ce vrem." Teddy.
6 poezii, 0 proze
GAGeorge Allan
Bruma respir bruma si mi-e frig nu foarte rau... am geaca asta cu gluga iarba netunsa de doua saptamani e acum alba; ieri era verde asa e la astia … mai incolo e un mos intr-un baston, incearca 2 usi la 2 case... n-am treaba cu el. imi vad de drum mai in viteza,ca mi-e frig. (nu prea face fatza gluga) pe drum dau de unu James care ma recunoaste si ma saluta: "hy man" are bagajele dupa el se duce acasa in Jamaica. doar io cu el mai suntem la ora asta inghetata, noi si cativa gunoieri. James e negru in fine... respir bruma si-mi aduc aminte de mama asa...putin ca i-am spus ca-am dat pe geaca 3 mil si ea a fost cam 5 si-acum doar p-asta o am, ca James ala se duce acasa si io nu... si mai merg un pic,mai vad odata mosu, fara baston,pierdut de tot de data asta… mai respir 3 pasi de bruma pana sa ajung acasa.
2 poezii, 0 proze
MTmircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
Ea are o viață
de Mihaela Roxana Boboc
Ea are o viață, dar nu-i a ei, e a ta. De când te scoli cu umbrele cerceafului pe chip, urmărind cu ochii hulpav biberonul cu lapte, cu capul abia itit după pătuț, te urmărește cum înghiți lacom, te...
Sterila răzvrătire sau viața ca fapt
de Spinache Catalin
Nu mai e vorba de mine. Abia de curând am realizat acest fapt, în ciuda individualismului de care sunt deseori acuzat; voi muri, aș putea să mă consolez cu imaginea efemerității a tot ceea ce...
Agnesa
de Adela Setti
agnesa poartă pălării cândva la modă bine conservate ca și ea are o viață în spate și încă vreo câteva împrumutate de la prieteni a uitat să le dea înapoi cum uită să dea înapoi cărțile timpul...
Homo homini ovis
de felix nicolau
Despre oaie numai de bine – ea are o încărcătură simbolică nemaipomenită datorită blândeții, drăgălășeniei și utilității sale. Fiecare epocă istorică a investit-o cu diverse atribute, toate legate...
(de)posedat
de Daniela Luminita Teleoaca
vine o zi în care te hotărăști în sfârșit să-ți scoți la vedere soarele și câmpia știința ta vs. nepriceperea într-ale timpului felul personal de a-ți trăi fericirea / marile frici amestecul de...
În jurul emisiunii „ Double Je spécial Iași”
de Nicole Pottier
Iași: Oraș legendar al României „În loc de București, am optat pentru a merge mai degrabă la Iași, oraș universitar situat în Nord-Estul României, nu departe de Moldova, pentru că Iașiul are o lungă...
recenzii
de FLOARE PETROV
prezint două recenzii editate în cartea mea - Tehnici de trezire spirituală, de iluminare. O carte cu deschidere către alte orizonturi ,, Fiecare carte pare că închide in ea un suflet. Şi, cum o...
Pentru studenți
de Laurentiu Babi
Pentru studenți În general, la Ciulnița se suie multă lume. Puhoi. Albi, negrii, supărați, veseli, profesori navetiști, cerșetori profesioniști, țărani autentici, țărani la figurat, infractori...
Fereastră către apus
de Mihai Oana
Ah, iar se aud zgomote în jurul ei. Sunt tare enervante când te întrerup din meditație.Mereu se întâmplă asta. Mereu cînd e seară și e răcoare si toți dorm și numai ea nu. Se simte atotștiutoare, și...
Strigătul disperării
de Miruna Tarcau
Într-o duminică, în sălile muzeului de artă din Montréal, un bărbat înalt, cam la treizeci de ani, modest după înfățișare, se plimba fără grabă, bucurându-se de unul dintre puținele luxuri pe care și...