"E roză-n geam părând nemuritoare" – 20926 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ALAnolia Lorei
Adevărata mea cunoaștere e SUFLETUL și nu grămada encefalică compusă din spuse de alții sau lucruri citite, învățate pederost! ...am obosit să-mi hrănesc creierul,scurgîndu-mi sufletul,dar sper că pînă la urmă cel dintîi nu-l va lăsa pe celălalt să moară și va avea grijă de mîntuirea lui. Născută în Republica Moldova, anul 1989,ziua-13 iunie. Am început să scriu pentru a-mi elibera trupul de focul gîndurilor, ce se zbat în mine și-și cer eliberarea--ca niște roiuri de "păsări negre". Nu am o pregătire "profesională".Scriu așa cum simt și ce simt. Incepind cu sf. anului 2009, poeziile mele mai sunt publicate si-n revista "Roua stelară", multumesc realizatorilor ei, căci e o punte necesară tineretului de aici,peste hazardul societații de azi. (Nu fac artă din cuvinte... transmit mesaje... recepționate din aburii naturii, încălziți de ani... veacuri.)
48 poezii, 0 proze
ASAurel Sibiceanu
. A u r e l S i b i c e a n u Bibliografie: Aflările, Bucuresti, Editura Litera, 1977. Ziua Cuvântului, București, Editura Litera, 1979. Cartea Făpturii. București, Editura Litera, 1987. Cartea Făpturii, ediție completă. Pitești, Editura Paralela 45. 2001. "Poesys 9", Ed. Academiei Internațioanle Orient-Occident - 2005 Priveliștile Scribului, Pitești, Editura Tiparg, 2008. Ekzili i ëndrrave", trad. în limba albaneză - București 2008. Scribul și roua – Pitești, Editura Tiparg, 2009 "Scribul și roua" - antologie, Opera Omnia, TipoMoldova, 2012; "POEME"- Editura Limes, 2013: «Glorioșii ani ai ratării – însemnări despre boema piteșteană, 1970-1989, serial publicat în Revista «Argeș» ,începând din nr. 8, august 2008. Exerciții de eliberare – comentarii la paginile din Dosarul de Urmărire Informativă a scriitorului; pentru veridicitate sunt publicate și fotocopii ale paginilor comentate, toate acestea apar în Revista ARGEȘ, începând cu luna noiembrie a anului 2008. Redactor a peste zece...
113 poezii, 0 proze
LPLuigi Pirandello
Luigi Pirandello (n. 28 iunie, 1867 – d. 10 decembrie, 1936) a fost un dramaturg, romancier și eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934. S-a născut în 1867 în Sicilia, la Girgenti (azi Agrigento) într-o familie înstărită. Tatăl, antreprenor al unor mine de sulf – luptase în armata lui Garibaldi și se căsătorise în 1863 cu Caterina Ricci–Gramitto, sora unui camarad de arme –, și-ar fi dorit ca fiul să intre în afaceri, dar Luigi e atras de literatură, după absolvirea cursului liceal își începe studiile universitare la Facultatea de litere a Universității din Palermo, de unde se transferă la Universitatea din Roma (1888) pentru ca din 1889 să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891). În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, Mal giocondo (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană Elegiile romane ale lui Goethe și compune Elegiile renane....
0 poezii, 0 proze
pirvu ioana alexandra
Inlantuit Singuratatea e o sabie ascutita Ce-ti taie glasul de-a trai, Si viata nu mai fericita Unu singlul lucru mai ramane,de-a iubi. Cand n-ai o sora sau un frate Pentru a darui si a iubi Ramai rapus de singuratate Ca un ostas pe campul de razboi. Dar daca in viata apare o raza de sperana, Si se naste un nou-nascut Te ridici si lupti mai depate Pentru singutatea a o birui. Si cand vezi ca rade intr-aletale brate sufletul iti surade in tine Si inmia se-n groapa in iubire Fara a ramane loc si de alta fericire.
1 poezii, 0 proze
Szasz Emeric
Declaratie de dragoste E ziua ta calendarul ca o amendă nimic schimbat Doamne ajută!copiii si sănătate același chimir rate rulante nu nu vreau să ieșim mai cîrpim risipa și desfată-te acum măcar după douăzeci de ani cu o halcă de hatîr ce-o fi:un chilipir o mărunțime -ancoră mocnitelor valuri aride Alt an egal ritual: îmi fac mea culpa deși palmele-mi curg rîu inflație pe milostivi-ți sîni nu le știu măsura nici atît la chiloți ștrampi pantofi etîcî așa că te rog reverberează plenar andante andante fosnet al ierburilor necosite-n extaze la tocita ofrandă a simetrice roze Și ce-ți doresc? Ce gingaș tupeu! din bolovan nu iscă stele poezia mea pecum mersul pe jos știu si eu așa la prima strigare La nesfîrșit siamezi să mulgem zorii și molcoma datina matinală: cafeaua cu caimac cescuță de vitrină farfurioară linguriță de argint invariabila rugăminte mai tare si mai amară
4 poezii, 0 proze
ȘNȘtefan I. Nenițescu
Ștefan I. Nenițescu n. 8 oct. 1897, Bucuresti -m. oct. 1979, Bucuresti. Poet si estetician. Fiul poetului Ioan Nenitescu si al Elenei (n. Stefan). Studii universitare la Roma (din 1920) si la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Docent in estetica; conf. univ. la Univ. din Bucuresti. Consilier economic la legatia romana de la Haga. Debuteaza in Noua revista romana (1915) cu un art. despre Shakespeare; primul voi. de poezii, Denii (1919) e urmat de Vraja (1923), si Ode italice (1925). Un voi. de teatru: Trei mistere (1922). Din 1924 colab. la Gandirea. Membru fondator al PEN Clubului Roman. Ca poet si critic de arta, mai semneaza la Convorbiri literare, Ideea europeana, Vremea, Universul literar, Viata Romaneasca, Adevarul, Arta plastica s. a. A publicat un tratat de Istoria artei ca filosofie a istoriei (1925), trad. din Croce, (Elemente de estetica, 1922); Machiavelli, (Mandragora, 1926) etc. Cultivand la inceput o poezie discursiv-religioasa in nota curentului de...
2 poezii, 0 proze
Arhip Cibotariu
Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de calma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cuminte?
0 poezii, 0 proze
dragoi andreea cristina
LUI EMINESCU Rasare,apune,in lacrimi de stele Un geniu din neguri de ere... Sta straja la cumpana veacului sfant Si-si cauta-n tihna un tainic mormant! E steaua singuratatii cazuta Pe sfant pamant romanesc. O raza abia aparuta, Dar stinsa in tacere pe veci! Eminescu,altarul poeziei, rostita In limba dulce si clara, Iubire si taina mereu harazite Sa bucure un popor si o tara!
1 poezii, 0 proze
GBGeorge Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
Carlo Betocchi
Carlo Betocchi s-a născut la Torino în 1899. Lucrează în domeniul edilitar la Bologna, Triest, Roma pentru a se fixa (după ce a petrecut doi ani în Libia) la Florența. Aici scoate în 1923 „Calendario dei pensieri e delle pratiche solari” împreună cu Nicola Risi și Piero Bargellini. Este unul din colaboratorii asidui ai revistei „Frontespizio”, în a cărei colecție de poezie îi apare primul volum de versuri, Realtà vince il sogno (1932). Urmează: Altre poesie (1939); Notizie di prosa e di poesia (1947); Un ponte nella pianura (1953); Il vetturale di Cosenza, ovvero viaggio meridionale (1959); L\'estate di San Martino (1961); Un passo, un altro passo (1967); Prime e ultimissime (1974); Poesie del sabato (1980). A murit la Bordighera la 25 mai 1986. Există unii poeți ce se nimeresc poeți ca din „întâmplare”; nu au o „pregătire literară” propriu-zisă, vreau să spun că nu sunt „profesioniști”, nu au studiat adică literatura, nici n-o predau la Universitate, nici n-o practică în presa...
0 poezii, 0 proze
E roză-n geam părând nemuritoare
de Ștefan Petrea
E roză-n geam părând nemuritoare Şi diamant de geruri a zidit-o Să nu o stingi cu focul tău, iubito Din pieptul unde dăinuie candoare. Deja cu-a ta ţigară ai rănit-o De abur sânge-a curs şi înc-o...
Pe-asfalt e prăjitura cea de brumă
de Ștefan Petrea
Pe-asfalt e prăjitura cea de brumă, O roză-n geam la foc de frig se coace Zăpezile ne-or arunca-n cojoace Anaerob, o, mamă-n rosturi du-mă. Nerespirând în teatrul apţi să-l joace Actori de frunză-n...
Tăcerea ta îmi umple-n vis urciorul
de Ștefan Petrea
Tăcerea ta îmi umple-n vis urciorul, Te beau din el așa cum ești, făr viață... Să frâng distanțe tălpile mă-nvață, Te-apropii simplu unduindu-ți zborul. Ca roza-n geam frumoasă-n pliu de gheață...
Prima zi în Apocalips
de Ștefan Petrea
în vis de rază luna-n geam izbește sleind în frumusețe roza-n gheață ce doar în veșnicie are viață, un cântec de lumină-n mine crește. se duce clipă și-alte vin pe ață un demon devorează timp cerește...
Genunchi zdrobiţi de rugă în podele
de Ștefan Petrea
Genunchi zdrobiţi de rugă în podele Tăcerii piruete le ridică O roză-n geam îi este iernii fiică De trist pe a sa mumă să o spele. Că nu e nea pe glie la o-adică, Teluricul pustiu înalţ în stele Cu...
singurătate
de Ștefan Petrea
oglinda-n singur cugetul îmi muşcă la unu-n matematici dor se-mparte genunchilor zdrobiţi înalţ o carte la Dumnezeu din a fiinţei cuşcă. spre drum de veci merinde-s deoparte şi o licoare zborul ce-mi...
mititica
de Ștefan Petrea
așez în tine flăcări când te ating în noapte în moile-așternuturi cu rece a mea palmă la ușa noastră,-n gaură de chei un înger scoate o sudalmă că n-are voie la femei raificată e odaia-n care stăm de...
identic
de Ștefan Petrea
aceleași vise-mi dau a lor hipnoză, în transa ta de șoapte-s fără fală în foaie a le scoate la iveală, de gheață-n geam de veghe e o roză. și cheltui munți și ape de cerneală deși poemul tău de-a fi...
în sobă arborele încă piere
de Ștefan Petrea
e primăvară, iarna e ovată iar cerul varsă-omăt din ochi sălbatic prin aerului scenă, acrobatic, a-nfige-n tina cea nevinovată. e anotimp de teatru enigmatic că nu cu floare glia e pavată văzduhul...
mă deghizez în om
de Ștefan Petrea
cresc la rădăcinile cuvântului ca o buruiană când pun cuvântul în pană pun și o bucățică din mine neghină cu cerneala fără vină urc trupului tău relieful la cafea e tot cheful rostogolesc vorbe pe...