Poezie
singurătate
1 min lectură·
Mediu
oglinda-n singur cugetul îmi muşcă
la unu-n matematici dor se-mparte
genunchilor zdrobiţi înalţ o carte
la Dumnezeu din a fiinţei cuşcă.
spre drum de veci merinde-s deoparte
şi o licoare zborul ce-mi împuşcă
în gânduri o enigmă dau de duşcă
la geam e roză-n ale iernii arte.
veghind în odăiţa solitară
lumini în noapte spre lăuntru-mi trec
şi imnul unic duc la popă-n nară.
ades în beznei patimi de zevzec
ascult strigoii lenevind pe-afară
apoi beau sânge crist şi demisec.
02941
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “singurătate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14177197/singuratateComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘPdomnule Miclăuş,
poate e mai bine...
poate e mai bine...
0
„un singur cuget din oglindă-mi muşcă
la unu matematic dor nu-împarte
genunchilor zdrobiţi le-înalţ o carte
spre Dumnezeu din a fiinţei cuşcă
pe drum de veci merindele-s deoparte
şi o licoare-i zborul ce-mi împuşcă
din gânduri o enigmă dau pe duşcă
la geam e-o roză-într-ale iernii arte
veghind în odăiţa solitară
lumini din noapte spre lăuntru-mi trec
e imnul ce un popă-l cântă iară
ades mi-e-n patimi bezna de zevzec
ascult strigoii lenevind pe-afară
mă-înfrupt din vinul cristic, demisec”