Căutare

Sa iubesti idealul doar cand e implinit Fara-a sti din ce iad de-ncercari s-a nascut, Sa-l iubesti doar ca azi e frumos si perfect, E usor sa iubesti cand iubesti aparent. Imi incep astazi cu emotie incursiunea in aceasta lume fascinanta a scrisului, o lume in care orice scriitor isi creaza un univers al sau, un univers in care isi poate exprima liber sentimentele si simtirile, temerile si dorintele sale cele mai ascunse, un univers in care da viata personajelor si tot el le hotaraste destinul,unde poate face legea dupa bunul sau plac.In acest mic univers al sau, se simte puternic si de neinvins, un mic Dumnezeu.

10 poezii, 0 proze

corneliu zegrean

Sunt prea bătrân ca să fiu tânăr, Sunt tânăr ca să fiu bătrân, Am dus și încă port pe umăr Ce mi-a fost dat, pe ce-s stăpân. M-am născut la 24 Octombrie l934, într-un sat, parcă uitat și de Dumnezeu, dispus între cetățile Ungurașului și Ciceului, despre care și istoricii au uitat să mai vorbească, la vreo 3-4 km. distanță de confluența Someșului Mic cu Someșul cel « buclucaș », satul Nireș, pe care eu nu o să-l uit și după care mi-am luat și pseodonimul : « nireșeanul » . Școala primară ? Mai mult prin grădina popii, Cu multe straturi de ceapă, Am plivit scaii cu mâna, Rareori cu câte-o sapă. Celelalte cursuri le-am terminat la Dej, Cluj și Oradea, unde am absolvit o Școală de Ofițeri de Administrație și Finanțe, în 1956, cu gradul –Locotenent. Mi-am definitivat studiile militare la Academia de Inalte Studii Militare iar cele civile la Academia de Studii Economice, București. Ca militar de carieră, am parcurs toate erarhiile de grade și de funcții până la gradul de general. În 1994 am...

131 poezii, 0 proze

costea florin

Nascut langa o oarecare 'Ozana' dintr un loc uitat de Dumnezeu sunt un oarecare pretendent la o viata mai tihnita. Numele sunt neimportante precum si aceasta asa zisa biografie. Cel ce sunt prin cel ce am fost poate incapea intr un anunt de mica publicitate din rubrica 'obiecte disparute'. Viata este o ironie prea fina pentru a fi conceputa intr o compunere formala mai ales cand este la inceput! Fara a fi goala dar nici prea plina, in amalgamul trairii universale nu poate avea decat tonul impus de acesta pe de o parte si consistenta unei umbre pe de alta parte. Din fericire puterea cuvantului este cu atat mai mare cu cat este folosit in scopul deja conferit celui ce 'graieste'.

1 poezii, 0 proze

Petru ROMOSAN

Tatăl: Samoilă Mama: Floarea Căsătoril cu Adina Kenereș (prozatoare) Absolvent al Liceului George COșbuc din Cluj (1976). Angajat în București la o galerie de artă a Fondului Plastic (1981-1988) Debut cu vss. în rev. "Tribuna" (1972) Debut ed. cu vol. vss. "Ochii lui Homer" (1977, Premiul uniunii Scriitorilor RSR). În sept. 1988 reușește să treacă clandestin granița în UNgaria după o tentaivă eșuată în aug. "M-a ajutat Dumnezeu, altfel nu îmi explic de ce ofițerul de grăniceri care a oprit căruța în care eram i-a cerut actele doar călăuzei mele.[...]" Stabilit din 1988 în Franța, la Paris, unde înființeazăp o galerie de artă. Revine în România în 1998 și întemeiază împreună cu soția sa Ed. Compania. Autor al antologiei "Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române" (București, 2001). "Ochii lui Homer" - CLuj, 1977 "Comedia literaturii" - București, 1980 "Rosa canina" - București, 1982

12 poezii, 0 proze

Nicolae Sirius

Nicolae Sirius (n. 1950, Lupsanu, Calarasi) este poet si dramaturg. A parasit România în 1986. A trait sase luni într-un lagar din Austria. Devine cetatean australian din 1988. În 1995, ajunge în Germania, împreuna cu sotia, Hiroko Minakami, o valoroasa pianista japoneza. Câtiva ani mai târziu (1990), se stabileste în Japonia, unde traieste în prezent, alaturi de sotie si de cele doua fetite ale lor. A debutat cu poezie în Tribuna Ialomitei (1968), publicând apoi versuri în Luceafarul (1974) si în Caietul Debutantului (Editura Albatros, 1979). Consiliul Australian de Cultura si Arta i-a oferit doua burse guvernamentale (1989, 1990). Piesa sa de teatru Ultimul dictator, Cain, Abel si Dumnezeu a fost jucata în limba engleza de La Mama Theatre, în colaborare cu Melbourne International Festival (1990) iar Court House din Melbourne i-a pus în scena Castelul (1993). Balada timpului ce plânge, piesa de teatru scrisa în lagar, în 1986, a fost publicata în româna si, sub titlul Times weeps, în...

20 poezii, 0 proze

Cuviosul Ioan de la Valaam

Staretul Ioan de la Valaam a fost unul dintre marii duhovnici ai secolului XX, desi ramas necunoscut de multi . In scrisorile sale se regasesc asemanari cu arhimandrit ul Sofronie Saharov, ucenicul Sfantului Siluan. Asemenea acestuia din urma , care avea doua ierni de scoala, parintele Ioan provine dintr-o familie de tarani din Rusia. Adevarata sa scoala a fost rugaciunea si smerenia , caci "teolog este cel ce se roaga si cel ce se roaga este teolog". In viziunea Cuviosului Ioan, noi nu vom fi judecati dupa numarul închinaciunilor ori al metaniilor, nici dupa respectarea formala a multora din regulile exterioare ale credintei, ci dupa dragostea de Dumnezeu și de aproapele, de care depind duhovniceste viata și moartea noastra. Calea Dragostei, esentiala pentru a primi harul, implica însa virtutea smereniei în nenumaratele sale aspecte, asupra carora parintele nu contenește sa revina: cunoașterea propriei pacatoșenii, pocainta, necontenita învinovatire de sine, iertarea, dragostea de...

37 poezii, 0 proze

maior alexandra

"CRED ÎN IUBIRE. Cred că numele cel mai frumos și mai nălțător dat Lui Dumnezeu este Iubire. Cred că iubirea nu poate exista fără comuniune, fără dialog, fără a te deschide altuia. Cred că iubirea trece prin cruce. CRED ÎN CREDINȚÃ. Cred că numai credința în Dumnezeu alungă din sufletul omului nesiguranța și oferă speranță și optimism. Cred că omul se poate realiza pe deplin atunci când se încrede în Dumnezeu și se poate împlini cu adevărat atunci când îl iubește pe aproapele asemenea Lui Dumnezeu. Cred că numai credința în Dumnezeu îl conduce pe om la fapte concrete de iubire. CRED ÎN SPERANȚÃ. Cred că speranța este sora mai mică ce se ține de mână cu credința și iubirea. Cred că speranța îl ajută pe om să privească departe, să depășească obstacolele și să se ridice după ce a căzut. Cred că cine nu speră se poate asemăna cu un bătrân care a pierdut totul, chiar dacă este tânăr." - Pr. Daniel Bulai ici_pici_sweet@yahoo.com

11 poezii, 0 proze

barbu roxana-maria

am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...

4 poezii, 0 proze

Morais, Marcus Vinicius Melo de

Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.

0 poezii, 0 proze

Dumnezeu e in cele ce sunt

de ROBERT TRIF

DUMNEZEU E ÎN CELE CE SUNT Dumnezeu e idee, gând, simțământ Dumnezeu e iubire, cânt și cuvânt Dumnezeu este soare, cer și pământ Și mereu e în toate din cele ce sunt Dumnezeu este sfânt. Dumnezeu e...

PoezieAtelier

Bolșevicul, mare domn în țara noastră!

de andronache virgil-nicolae

Politica din zilele noastre... Caragiale e la zi... Bătăliile pentru cotoi, partid, ale politicianului de roșu care se crede Dumnezeu, de fapt un dictator de mahala- în sensul peiorativ al mahalalei,...

EseuAtelier

Scrisori deschise din imprudență! (II)

de Ina Simona Cirlan

În noaptea de 20 spre 21 aprilie anul care suntem s-au produs multe întâmplări despre care fac raport, neapărat să știți și dumneavoastră cum a fost să nu cadă spectrul de șomaj numai pe mine...

ProzăAtelier

Moartea Logosului ca reabilitare cosmică a Ființei (si ființelor)

de Bogdan Draganescu

Eseul are caracter metafizic și simbolic; nu este vorba de religie, ci de ontologie; de dimensiuni ale Ființei reprezentate simbolic prin ființa umană în dimensiunea ei creștină. Întrebare. 1. Dacă...

EseuAtelier

Imi trag frunzele pe pleoape

de Gabriela Marieta Secu

Cineva, azi dimineață, mi-a spus că am o frunză în păr.. Plângeau plopii cu galbene frunze, sau poate doar se dezbrăcau de toamnă așteptând iarna intru purificare... și m-au însemnat în trecerea mea...

la camera de gardă (4)

de Petru Teodor

Capul mi se desparte de trup, devine o moluscă ce se târâie în carcasa lui pe holuri, mânile își fac treaba și deasupra locului unde obișnuia tigva mea să șadă se așterne un înger. Zâmbesc și nu eu...

Ionut Caragea - Absenta a ceea ce suntem

de angela furtuna

Ionuț Caragea scrie frenetic, probabil cu energia celui conștient de valoarea de secundă a cuvintelor ce generează absența a ceea ce suntem . Semnalăm în cele ce urmează cea mai recentă apariție a...

De ce am fost creati?

de Cristina Davidescu

Ceva îmi scapă din algoritmul ăsta … Așadar, Dumnezeu a creat lumea. Tot el a dat și viața pe Pământ. In concluzie, eu exist datorită lui. Până aici, totul pare clar. Problemele abia din acest punct...

Povestea virtuala a tarfelor mele vesel-triste si romantic-melancolico-amare

de Manolescu Gorun

Atenție: În cele ce urmează, nimic nu este real, dar se petrece în realitate și orice asemănare cu personajele existente este absolut inexistenta. PROLOG (este treaba regizorului cine și cum îl...