Căutare

Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). În perioada 1944 -...

913 poezii, 0 proze

Bragos Bucurenci

N-am gasir nicaieri o biografie completa. Ofer un articol din publicatia \"Jurnalul de Vest\": Dragos Bucurenci e genul acela de produs antipatic al societatii de consum: ambalajul îti spune ce contine, dar nici macar vînzatorul nu-ti poate spune la ce serveste. E fabricat în Bucuresti, a fost depozitat central (citeste Tineretului si nu comenta) pîna la vîrsta majoratului, cînd s-a trezit transferat în interes de familie pe linia de demarcatie dintre Rahova si Ferentari. Dupa patru ani de tatonari reciproce cu cartierul, cu toate ca a avut o relatie excelenta cu vecinii si o toleranta dumnezeiasca pentru manea, si-a aranjat un virament si a aterizat pe raftul de deasupra Cinematecii, pe strada Eforie. În prelucrarea materiei prime, s-au folosit doua licee de la care a chiulit copios si doua facultati plicticoase pe care le-a întrerupt. La controlul tehnic de calitate i s-au aplicat masinal etichetele spalacite: informatica, Sava, filosofie, stiinte politice. Ultimele doua, cu...

0 poezii, 0 proze

Miron Kiropol

s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...

5 poezii, 0 proze

Cornelia Constantin

M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății...

26 poezii, 0 proze

Mihai Popa

S-a apucat de scris poezie pentru a-si enerva colegele de clasa... In general, scrie proza... E in clasa a XI-a. Nascut la Resita. Locuieste la Botosani. Hobby: somnul. BLOG: http://mihaipopa.weblog.ro SITE: http://www.myspace.com/mihaipopa MUZICA: http://esnips.com/web/mihaipopa CARTI PUBLICATE: "Copilarie, ramai cu mine..." (Ed. Timpul Resita, 1997), "Padurea narativa" (Ed. Timpul Resita, 2002), "Singur pe tabla de sah" (Ed. Timpul Resita, 2004), "Scanteia de Dumnezeire" / "The Spark of Divinity" (Ed. TIM Resita, 2007)

1 poezii, 0 proze

Charles Simic

Charles Simic s-a născut la 9 mai 1938, în Belgrad, Iugoslavia, și a avut o copilărie traumatizată de al doilea război mondial. În 1954 emigrează din Iugoslavia cu mama și fratele lui să-și întâlnească tatăl în Statele Unite. Au locuit în Chicago și împrejurimile acestui oraș până în 1958. Publică primele poezii la 21 de ani, în 1959. În 1961 este înrolat în U.S. Army și în 1966 își ia licența de la Universitatea New York, în timp ce lucrează nopțile pentru a se întreține. A publicat mai mult de 60 de cărți între care: „Ce spune iarba” (2009), „Micul ceva” (2008), „Anturajul meu silențios” (2005) „Poeme selectate: 1963-2003” (2004), „Vocea de la ora 3:00 AM: selecție de poeme vechi și noi” (2003), „Picnic de noapte” (2001), „Cartea dumnezeilor și a dracilor” (2000), „Jackstraws” (1999), „Plimbând pisica neagră” ( 1996), „O nuntă în iad” (1994), „Hotel Insomnia” (1992), „Lumea nu se sfârșește: poeme în proză” (1990), „Poeme selectate: 1963-1983” (1990) și „Blues nesfârșit” (1986)....

1 poezii, 0 proze

silviu dachin

dumnezeu, dumnezeu, dumnezeu și mai ales tu iar în ultima vreme: http://ombun.net/

875 poezii, 0 proze

Matei Dan

zbor intre Dumnezeu si ape

1 poezii, 0 proze

Alexandru Rusu

Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!

9 poezii, 0 proze

Dumnezeii

de Botu Cătălin

Dumnezeii Început de paritate. Desuetitudinea acestei noi zile Împroșcată pe pereții de roșu ai Timpului, Aruncă în fața mea chemarea Vieții care nu a fost lăsată în Trup. S-au răsculat răstigniri,...

Dumnezeii

de Adela Setti

2. Pickhammer Cerul se rostește ades în formă de cai de îngeri de pești fără aripi. Dumnezeu se arată în altfel de urme. Alfabetul esențelor zace uitat la rădăcina fiecărui turn oprit prin schimbare...

dumnezeii mei

de Valeriu D.G. Barbu

Eu, omul eu, vanitos și grăbit: În mine nu mai încape niciun loc de mine. În rănile mele sunt numai răni, deși nu a fost nicio luptă, în rănile mele nu mai străpung noi tăișuri, sunt pline de ele (mi...

dumnezeii dumnezeilor nimicului

de Bejliu Anne-Marie

cu viețile legate de așchiile unui cuvânt pe care nu-l putem înțelege mai ales mai ales când îl trăim mergem prin noi înșine urcând fiecare Golgota lui încercând să devenim/redevenim câte un 7 sau...

Dumnezeii mă-sii

de Sorin Stoica

La Pupitrul de Creație Însuflețită și Control al Universului două entități date dracului, imposibil de denumit și de descris de către mintea umană, mai au un pic și ies din schimbul treișpe (că așa e...

ProzăAtelier

[când dumnezeii mureau pe capetele bune eu fumam în spatele drept al mamei]

de Daniel Dăian

aveam mai mult de două cifre în numele meu mai puțin de o femeie în gânduri și un jesus scuipat sub piele sunt ucigașul numelor al femeilor cu litere mari între coapse și al dumnezeilor de o singură...

către dumnezeii cu unghii netăiate

de Arin Donciu

blestemată-i soarta țigărilor: ambalate-n temnițe cartonate, cu carnea strivită de alte trupuri captive. dumnezeul ce nu-și taie unghiile extrage câte una pentru a-i carboniza creștetu’ și a-i turti...

iubito aici plouă cu dumnezeii vecinilor mei

de Daniel Dăian

în care au început deja revoluțiile să nu se mai recunoască ochii tăi verzi stau singuri în dulap și probabil vor înceta să mai vadă după un timp ușile închise sau poate vor spune nu triunghiului în...

m.au lasat fara aspenter pentru inima si am avut dizenterie

de Panescu Octavian Alin

Dumnezeii mamilor lor Ca era sa mor M.au lasat fara aspacardin Si era sa fac infart Azi m.au pus sa bag televizorul in priza Si a luat televizorul foc Constructorii sunt de vina Ca priza a facut poc...

electricitatea distrugerii

de Ștefan Petrea

dumnezeii hîrtiei pețesc poezia prin creierul meu apt de inutilitate să-ți vedem culoarea sîngelui strigă săbierul de la distanță plumbii pistolului îi inflamează creierii aceia proprii pe care i-aș...