Poezie
către dumnezeii cu unghii netăiate
1 min lectură·
Mediu
blestemată-i soarta țigărilor:
ambalate-n temnițe cartonate,
cu carnea strivită de alte trupuri captive.
dumnezeul ce nu-și taie unghiile
extrage câte una pentru a-i carboniza creștetu’
și a-i turti ființa-ntre doi dinți cât dulapu’,
pentr’-o plăcere scurtă pân’ la filtru.
sufletu’-i curge și rămâne înșurubat
în infernul pulmonar,
iar trupu’-i e înmormântat sumar
cu noroiul de pe talpa dumnezeiască.
vă râde Darwin în față, mucoșilor.
într-o zi, în locul tutunului,
ne va crește praf de pușcă.
01168
0
GM