"Decembrie târziu" – 5281 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
decembrie
Portrete de Decembrie
Andreea Filofteia Vîlcu
M-am născut la 06 decembrie 1988, în orașul Brezoi din județul Vâlcea. Am început în orașul natal cu școala primară și cu gimnaziul, urmând și ciclul inferior liceal în același loc. Am "debutat" literar în cadrul unei reviste școlare încă din anii 1999, fiind undeva prin clasa a treia, cu proza scurtă "Gânduri pentru mama". Urmeaza alte apariții de proză scurtă în cadrul acestui proiect desfășurat de către liceu, după care, la vârsta de 16 ani încep o colaborare în regim de redactor cu un ziar saptămânal local. În 2006 mi se oferă o altă colaborare în regim de redactor în cadrul unei reviste lunare din Râmnicu Valcea, distribuite și în Germania. Simultan scriu poezie și proză scurtă și pentru un alt cotidiam săptămânal dâmbovițean, ulterior devenind Secretar General de Redacție în cadrul revistei sus amintite. Am reununțat însă mai târziu la toate aceste lucruri, momentan făcând încercări de a realiza proiecte personale.
24 poezii, 0 proze
Mihail Cruceanu
Născut în Iași la 13 decembrie 1887, fiul lui Mihai Cruceanu, farmacist, și al Ecaterinei Petrovna. Licențiat în litere și drept. Un timp, avocat și profesor secundar. În 1905, poetul se apropie de cenaclul lui Macedonski, omagiat și mai târziu prin dedicații (Insula, I, 18 martie 1912). Devine apoi colaboratorul Vieții noi, integrându-se grupului său simbolist, pe care-l apară (X, 1, 1 martie 1914) și despre care lasă amintiri (Jurnalul literar, I, 2, 2 ianuarie 1939). Întreprinde o anchetă despre poezia nouă, în 1912, în Rampa, important document de epocă. Apropiat de mișcarea muncitorească, după 1916, Mihail Cruceanu devine membru al P.C.R. de la înființare. Vechi ilegalist, poetul înfruntă arestări și închisoare. După 23 august 1944 este ales în toate legislaturile deputat în Marea Adunare Națională. Duce la îndeplinire importante sarcini obștești. OPERE (poezii): Spre cetatea zorilor, Târgoviște, 1912; Altare nouă, Buc., 1915; Fericirea celorlalți, Craiova, 1920; Lauda vieții,...
3 poezii, 0 proze
Diana Eugenia
M-am nascut intr-o noapte de 31 decembrie,in orasul meu natal.Sunt zile in care blestem ziua aceea....Cineva m-a intrebat odata care este rostul meu in lume...ma gandisem demult la chestiunea aceasta....tot ce pot zice ii ca eu nu-l vad,m-am nascut pentru ca asa a decis mama,pentru ca nu m-a intrebat nimeni daca vreau sau nu sa ma nasc.Am facut o scoala buna din oras....eram o fata linistita,dar care parca totdeauna cauta sa zica ce are de zis.Am intrat cu orecare sacrificii la unul dintre cele mai bune licee din judet si din tara,acolo unde am vrut..matematica-informatica...Deseori nu-mi simt locul aici,am ales asta deoarece m-am considerat o persoana total realista...a sosit momentul sa-mi dau seama ca nu potzi trai doar cu realitatea..cam tarziu...Cam ata am sa va zic,nimik interesant in viatza mea,pe viitor as vrea academia militara...dar viitorul e mai bine sa nu-l planifici..oricum vorba lui tata"socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ"...
8 poezii, 0 proze
Ioan Alexandru
Ioan Alexandru (n. 25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj - d. 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) a fost poet, publicist și eseist român. Membru fondator al PNȚCD, vicepreședinte al PNȚCD și senator PNȚCD de Arad. După terminarea Liceului „G. Barițiu” din Cluj (1962), se înscrie la Facultatea de Filologie din Cluj, transferându-se apoi la București, unde absolvă studiile filologice în 1968. Obține o bursă Humboldt în Germania, unde îl studiază pe Heidegger, de asemenea urmează cursuri de specializare în limba și literatura greacă și ebraică, la Freiburg, Aachen și München. A călătorit în Italia, Spania, Grecia, Israel. Și-a susținut teza de doctorat: “Patria la Pindar și Eminescu” în 1973. În cursul studenției a fost redactor la revista “Amfiteatru”. Mai târziu a predat, între altele, cursuri mult apreciate - de limba ebraică veche la Facultatea de teologie din București, și de civilizație bizantină la Institutul de arte "Nicolae Grigorescu". După revoluția din 1989, începând din...
49 poezii, 0 proze
Tristan Tzara
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinești - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist evreu român, născut în Moinești, România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură. In 1912, pe cînd era incă în liceu, publică Revista "Simbolul" împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea, cu binecuvîntarea lui Alexandru Macedonski și ajutorul lui Iosif Iser. In această perioada semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai tîrziu in Tristan Ruia și în final Tristan Tzara. In realitate numele de "Tristan" nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tînărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului...
110 poezii, 0 proze
Heinrich Böll
Heinrich Theodor Böll (n. 21 decembrie 1917 – d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani după ce de-al doilea război mondial. Romancier și dramaturg Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972. Notă biografică: "Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu," mărturisește Heinrich Böll. A inceput să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut in mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruța pentru a-și plăti ucenicii. A luptat în al Doilea Război Mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demența nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile...
1 poezii, 0 proze
Rolf Bossert
Rolf Bossert (n. 6 decembrie 1952, Reșița, România - d. 17 februarie 1986, Frankfurt am Main, Germania), poet de limba germană. A urmat filologia la Universitaea din București (germană și engleză). A fost profesor de limba germană în orașul Bușteni. Organizator de programe la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București, din 1981 lector la Editura Meridiane, iar din 1982 și la Editura Kriterion, București. În anul 1979 a primit Premiul pentru literatură al UTC, în 1980 premiul „Ileana Cosânzeana” pentru carte de copii, iar în 1982 premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor. Rolf Bossert a făcut parte din Grupul de acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat), un cerc de prieteni și scriitori (între care Richard Wagner, William Totok, Johann Lippet, Gerhard Ortinau), la care au aderat mai târziu și Helmuth Frauendorfer și Roland Kirsch. Discutau probleme de literatură, își comentau reciproc lucrările, dar erau și activi din punct de vedere politic. Grupul de acțiune a intrat în...
1 poezii, 0 proze
Gustav Meyrink
Gustav Meyrink (19 ianuarie 1868, Viena, Austria – 4 decembrie 1932, Starnberg, Bavaria) este un clasic al literaturii austriece și universale, intens preocupat de științele oculte și de parapsihologie. Este fiul nelegitim al unui baron și al unei actrițe de la curtea Bavariei. Până la vârsta de treisprezece ani a trăit la Munchen, unde a urmat școala primară, apoi la Hamburg o scurtă perioadă de timp și douăzeci de ani la Praga, unde a ajuns împreună cu mama sa în 1883 și unde, nouă ani mai târziu, a trăit un eveniment cu rol providențial în viața lui: la douăzeci și patru de ani, când se pregătea să-și pună capăt zilelor, a auzit pe cineva strecurându-i pe sub ușă o broșură cu titlul "Viața după moarte". Șocat de această coincidență dramatică, a început să fie interesat de literatura ocultă și să studieze teosofia, cabala, sofiologia creștină și misticismul oriental. Rezultatele acestor studii apar în toate operele sale. A fost de asemenea membru al Hermetic Order of the Golden Dawn...
2 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Bécquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
9 poezii, 0 proze
Emily Brontë
Naștere – 30 iulie 1818 Thornton, West Yorkshire, Anglia Deces – 19 decembrie 1848 (la 30 de ani) Haworth, West Yorkshire Emily Jane Brontë (n. 30 iulie 1818 - d. 19 decembrie 1848) a fost scriitoare engleză, cunoscută mai ales pentru unicul ei roman La răscruce de vânturi. A fost al cincilea din cei șase copii ai lui Patrick and Maria Branwell Brontë. Tatăl era profesor, ca ulterior să devină ministru. În afară de câțiva ani nefericiți petrecuți într-o școală religioasă, descriși mai târziu în romanul ei, cea mai mare parte a studiilor le-a efectuat alături de tatăl ei. Ca și surorile ei, a trăit o viață izolată. A murit la 30 de ani de tuberculoză. Opere În 1847 publică singurul ei roman "La răscruce de vânturi", tradus în limba română de Henriette Yvonne Stahl. În colaborare cu surorile ei, Anne și Charlotte, a scris versuri, care au fost publicate în 1845 sub titlul Poems.
10 poezii, 0 proze
Decembrie târziu
de andrei mihai
E decembrie târziu și norii toți fug de mine E ceasul asfințitului când orologiul cântă în ecou, în noapte. Din fulgii care-au tot grăbit spre noi Am păstrat doar doi. În palmă s-au topit și cu mine...
Mos Craciun sarac pe drum
de Mitesc Dumitru Adrian
Decembrie târziu E vreme de colind Dar cât de mult pustiu Va trebui să-nving, Copii ce n-au părinți Și plâng la geam cu gratii Crăciune tu-ntre sfinți Și îngerii cei sacrii, Ref... Adu-le-un strop de...
Și visele mor!
de budurisan florin adrian
O picătură,... venin în pală de vânt decembrie târziu, oaza gândului cristal prin ramuri de pin. Fiecare avem măcar un vis acolo ce... putrezit după îngheț, ne cade frânt la picioare și neînplinit......
Iernile pașilor ei
de Mihaela Roxana Boboc
Îi număram mereu dârele pașilor în zăpadă aplecată stând cu fruntea în albul pe care îngerii țeseau lumina o invidiam că vede doar frumosul lucrurilor agale bătrâna pășea înșirând pe omăt gândurile...
lung A
de florian stoian -silișteanu
Un sat pierdut în arșița frigului de câmpie. O femeie aleargă strigând după doctorul navetist cu două facultăți poreclit Felcerul. E dimineață. Tata e plecat în cursă cu Buceagul să spargă inima...
așa nu
de ștefan ciobanu
această foaie se numește decembrie e târziu să scot ochii păpușilor indiferente din camera cerc amețesc în fiecare vis de la perna pumn ce îmi împunge capul ghicește în cărți suedeze când pică luna...
frunza e doar o vopsea de cuvânt
de florian stoian -silișteanu
frunza e doar o vopsea de cuvânt poetul stă cuminte așezat pe o listă îi vine rândul să pupe una cu țâțele cât casa scânteii criticii au dat un decret- nici-un poet repetent lista e lungă tu asta...
În alt Decembrie
de Ela Victoria Luca
și dacă nici azi nu va lăsa Domnul alb în lume vor crește inimi pe trupuri goale decembrie le-mbracă târziu a sărbătoare la marginea apelor iubiri în albastru plâng puținul rămas în palmă în zori se...
Dincolo de adevăr
de Stănescu Aurel Avram
Anul 1950.22 decembrie vineri seara tărziu. Iarna grea și-a aruncat crivățul odată cu ursitoarele pământului aspra orașului înghețat. Rafalele de vânt au adunat zăpada în troiene, pe partea în care...
