"Corbii și Dumnezeu.Efemerul" – 2993 rezultate
0.04 secundeMeilisearchCorbin Cristofor
Lacrimi și Fum
7 poezii, 0 proze
Ion Corbu
Roman Studii tehnice si economice terminate. Publica sporadic www.europeea.ro corbui@home.ro
18 poezii, 0 proze
Gunnar Reiss-Andersen
Nascut in Norvegia Calator pasionat Volume de versuri: Anul initierii - 1921 Intre Eu si Venus - 1923 Ploi de vara - 1924 Marturie - 1936 Zile tarzii de vara - 1940 Poeme de lupta din Norvegia - 1943 Poeme din razboi - 1945 Poezii alese - 1946 Printul din Isola - 1949 Corabii nevazute - 1956 Ani pe tam - 1962
1 poezii, 0 proze
Naum Râmniceanu
Naum Râmniceanu n. 27 noiembrie 1764, Corbi, jud. Argeș / Jina, jud. Sibiu d. 1838, Teolog (protosinghel), istoric și poet român. C. Erbiceanu i-a publicat poeziile într-o ediție postumă din 1890, poezii descoperite întâmplător printre hârtiile lui. Operă Pentru nedreptatea ce i s-au făcut Blăstem asupra nelegiuirilor Rugăciune Sfătuiri către pămînteni
1 poezii, 0 proze
Anghel Dumbrăveanu
Anghel Dumbrăveanu (n. 21 noiembrie 1933, Dobroteasa, județul Olt) este un poet, prozator și traducător român, aparținând generației resurecționale (1965 - 1970) și a revoluției paradoxismului bine temperat. După absolvirea Școlii Pedagogice (1949–1953), urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 funcționează ca redactor, apoi ca secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean, devenită Orizont. În prezent este redactor-șef al revistei Rostirea românească. Este căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu. Cei doi au împreună o fiică – profesoara, poeta și traducătoarea Violeta Dumbrăveanu. A scris și publicat peste 50 de volume de beletristică. Teritoriul poetic al lui Anghel Dumbrăveanu s-a conturat de-a lungul a patru decenii în volumele: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a...
17 poezii, 0 proze
Tristan Corbière
Édouard-Joachim Corbière (pseudonim: Tristan Corbière, n. 18 iulie 1845 - d. 1 martie 1875) a fost un poet francez. Prin căutările sale formale, (a folosit printre primii dicteul automat, sau mai bine spus o formă ce anticipează dicteul automat) este considerat precursor al liricii moderne. * Édouard-Joachim Corbière, dit Tristan Corbière, né le 18 juillet 1845 au manoir de Coat-Congar à Morlaix (Finistère) et mort le 1er mars 1875 à Morlaix, est un poète français. Il est né de l'union d'Édouard Corbière et d'Angélique Aspasie Puyo que 33 ans séparent : à sa naissance, son père est âgé de 52 ans, et sa mère de 19. Après une enfance passée sans histoire dans le manoir du Launay, Tristan est envoyé à l'âge de 14 ans en pension au lycée impérial de Saint-Brieuc. C'est à cette époque qu'il commence à souffrir du rhumatisme articulaire qui lui gâchera l'existence et qui aura raison de lui. Son état de santé...
9 poezii, 0 proze
Corbii și Dumnezeu.Efemerul
de razvan rachieriu
Corbii se hrănesc cu nefiind zboară de la neant la infern își multiplică dimensiunile până acoperă planeta cu aripile au câte un înger pe fiecare pană fluturându-și aripile toți îngerii cad în tină...
În căutarea efemerei clipe
de Marian Malciu
\"Ce să spun, toată lumea-mi poartă de grijă, vezi Doamne! A venit chiar și rândul lui Cezar. Cu jumătate de măsură, se pare. Mai ales șeful meu pe care l-am respectat și l-am ajutat de câte ori a...
AnaIII
de Emma Greceanu
În sufletul Anei, după întâmplarea în care ea făcuse acel gest pe care toți ceilalți îl găsiră cel puțin nebunesc, se făcuse întuneric. Și nimeni nu încerca, poate știindu-i firea închisă, să facă...
Nebun cap.7
de Boris M. Marian fără minus
Nebun cap.7 Criticile și laudele m-au stimulat deopotrivă. Un nebun nu poate fi oprit. Cineva a spus că este un kitsch ceea ce scriu. Poate. Dar este al meu. În poezie este greu să mai fi azi...
corpuri deschise
de Ela Victoria Luca
din oraș nu mai rămânea nimic doar corpul rotea ceasurile în sensul unui bărbat gravat în epidermă târziu straturi straturi de gânduri desfăcute de corbii din squar și râsul meu acoperind palme...
Moartea lui Fulger
de George Coșbuc
În goana roibului un sol, Cu frâu-n dinți și-n capul gol, Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind, Și-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. El duce regelui răspuns Din tabără. Și...
patimile Bunului Dumnezeu
de FLOARE PETROV
s-au înmulțit în lume germenii răului, l-au pus pe Bunul Dumnezeu pe gânduri, mulți oameni au ajuns victimele hăului, viața lor se sfârșește între patru scânduri. între destine s-au înălțat doar...
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre anotimpuri de altădată (201) Nămeți albăstrii, urcând până sub pervazul ferestrei, țurțuri sub streașină… flori de păpădii, mere verzi, strepezitoare de dinți, apa Târnavei cu snopi de cânepă...
o jumătate de poet
de Andrei Forte
corbii albesc când carnea le vorbește iar într-un atac de panică gura cerului îmi sfarmă falca de adevăratelea dând să mă sărute pe obraz îmbătrânesc și uit ce-am simțit nu de mult îmi recit poeziile...
Omul bun
de Vasile Petre Fati
Cand omul bun se duce sa se culce Isi pune o cana de apa la cap Si-si mai priveste o data casa, Ca pe o batista mare cu care te stergi pe fata. A doua zi nu sufla o vorba despre asta, Isi cumpara o...
nu-mi mai simt mâinile
de Ecaterina Ștefan
citeam din confesiunea lui bolea \"cum îți crapă zâmbetul pe față/ ca o fereastră pe care o spargi cu ghearele\" citeam poezia când urmele de avioane se pierdeau treptat în abis \"ochii tăi sunt,...
cale amiabilă
de Ștefan Petrea
privesc în ochi Iubirea, apoi întorc privirea pășesc pe sârma ghimpată a Cuvântului cu tălpile goale am la mine femei ca monedă de schimb recunosc, sunt cam într-o nimicire a nimicniciei nu-mi iese,...
De lună plină
de Maria Prochipiuc
Azi am scris frumos pe o pagina de cer, iar mâna mea tremurată așează cuvintele pe ape, pe munti, pe suflete… iar gândul se rescrie a câta oară cuvinte? În lumea cuvintelor care se sparg de pereții...
Corbul
de Mircea Robert
Fie că ne raportăm la religia ebraică,la mitologia orientală sau celtică, identificăm un numitor comun referitor la identitatea corbului,acela de mesager al zeilor sau exponent al morții. Răsfoind...
