Negru mocnit,
Pe-un trandafir ofilit;
Totul piere,
Sub genele mele.
Mi-e apus,
Gândul meu dus;
Aripi fine
Care ies din mine,
Se întind în noapte,
Stârnind șoapte,
Ale unor râme
Roșu trandafir, roșu mocnit,
Iubire de-un timp, un drum pornit,
Cale abruptă și gropi adânci,
Gropi adânci și-nalte stânci,
Greu de uitat, greu de-ocolit,
Iubire de-o clipă, în roșu
Ascult... dar nu mai aud,
Privesc și nu văd ceea ce se vede;
În visul meu, eu mă cufund
Și nu mai cred ceea ce se crede.
Gândul îmi zboară explodând
Și cuprind lumea-ntreagă,
În zâmbetul meu
În groapa asta
Adâncă și rece,
Tresar dintr-un vis,
Mai am treisprezece
Ture să dorm
Din care să tresar
Și-n fiecare ceas să mor,
După-un vis bizar.
Din gură-mi țâșnesc viermi,
Care gem
Arunc în adânc
Cuvintele moi,
Secunde pătrund
Cu timpu-n război...
Tăcerea învăluie
Secretele nopții,
Stelele stăruie
Pe cerul morții...
Stau și ascult
Cum vântul șoptește,
Luna s-a
CC