"Copacul ranit" – 4093 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
RIRiana Irimie
Elevă în clasa a IX-a la Colegiul National Moise Nicoară Arad. Am publicat două volume de versuri, primul în 2002 intitulat Copacul sufletului meu, cel de-al doilea în 2003 intitulat Dă-mi timp... , editura Viața arădeană.Am obținut locul doi pe țară cu eseul intitulat Trup european,suflet românesc, concurs cu tema Europa în școală.
32 poezii, 0 proze
Neculcea Irina
Ma numesc Neculcea Irina, sunt nascuta in 29 decembrie 1974,mama ma numea "fetita cu capul in nori" datorita inclinatiei spre visare.Cu intreruperi,lucrez cam de cand aveam 10 ani.Carte scoasa de sub tipar,antologie de versuri cu numele de "Copacul cu ffrunze albe" .Si atat!
3 poezii, 0 proze
ADAlin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
9 poezii, 0 proze
ZZZeng Zhuo
S-a nascut in 1922, in localitatea Wuhan din provincia Hubei, China. Si-a luat licenta in 1947, Universitatea Zhongyang, sectia istorie. Incepe sa-si publice poeziile in anul 1934. Dintre culegerile de poezie mai cunoscute ii sunt: "Focul", "Copacul de pe padina muntelui", "Cantecul batranului marinar" etc. Eseurile despre poezie i-au fost adunate sub titlul "Cele doua aripi ale poetului". Una dintre lucrarile sale literare in proza este "Insemnarea unui om care asculta flautul", iar in 1994 i-a vazut lumina tiparului cartea in trei volume "Zeng Zhuo - Opere alese". Este membru al Uniunii Scriitorilor din China si presedinte de onoare al Asociatiei scriitorilor orasului Wuhan.
1 poezii, 0 proze
MDMelania V. Ducar
"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu
21 poezii, 0 proze
TGTudor George
Tudor George(-Ahoe) (n. 12 februarie 1926, d. 10 ianuarie 1992) a fost un poet și traducător român. Poreclit Ahoe, a fost unul din boemii generației sale, împreună cu Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Teodor Pîcă, Florin Pucă, Dumitru Țepeneag. Totodată a fost și un bun jucător de rugby, devenit ulterior antrenor (la Locomotiva Grivița Roșie). Ultimii ani ai vieții (1980-1992) a locuit într-un bloc de pe Str. Polonă nr. 115, la scara A, unde se află o placă memorială a scriitorului. Premiul de literatură sportivă Tudor George este numit în cinstea lui. Cărți Legenda cerbului (1957) Balade (1967) Copacul descătușat (1968) Balade (1969) Țara migrenelor (1970) Balade singaporene, Ed. Tritonic Jurnal singaporean, Ed. Tritonic Sonetele aeriene (1972) Armura de sudoare (1972) Bazarul cu măști, Ed. Eminescu, 1973 Imnuri olimpice (1972) Parfumul timpului (1972) Sport și liră (1976) Sub semnul lui Hercule (1976) Catehismul iubirii (1977) Imaculatul panegiric (1978) Cupola Bărăganului (1979)...
9 poezii, 0 proze
TCTudor Cristea
Nume de autor: Tudor Cristea. Născut pe 10 decembrie 1945, în comuna Grindu, județul Ialomița. Profesor de română în Găești, Dâmbovița (din 1990, la Colegiul Național Vladimir Streinu). Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1990), al Uniunii Ziarisitlor Profesionisti (din 2006) și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 2008). A fondat,în aprilie 2000, la Găești, revista lunară de cultură LITERE (al cărei director este), care apare în prezent ca publicație a Societății Scriitorilor Târgovișteni, având redacții la Târgoviște, Găești și Chișinău. A debutat în presa literară ca poet, în 1968, aprilie, în revista Argeș din Pitești, cu numele din acte (Dorel Cristea). A publicat, în 1972, în cadrul revistei "Argeș", sub pseudonimul George Buzinovski, caietul de poezie "Copacul îngândurat", în colecția "Biblioteca Argeș - Literatorul", sub îngrijirea lui Gh. Tomozei. De la debutul propriu-zis în volum ("Astru natal", Editura Eminescu, București, 1976) a folosit semnătura Tudor...
75 poezii, 0 proze
renate
1 poezii, 0 proze
ABAurel Paul Bănuțiu
Aurel P. Bănuțiu s-a născut la data de 23 Octombrie 1881 în Cohalm (azi orașul Rupea) județul Târnava Mare (azi Brașov). A urmat școala săsească din Făgăraș, apoi pe cea din Copăcel. A urmat Facultatea de Drept din Budapesta pe care o părăsește pentru a se angaja la o trupă de teatru, mai târziu totuși reușește să obțină titlul de Doctor în drept și științe economice. Din îndemnul și cu sprijinul său, din anul 1902 apare la Budapesta revista Luceafărul, fiind editor și redactor. În vara anului 1905 începe studiile de artă dramatică la București. Iată cum prezintă acest eveniment: -Pus în fața supremului areopag național-artistic al "Societății teatrale ardelene" și luând prin concurs public o bursă pentru "comedie", ce implica și meseria de "viitor regizor", "Fondul de teatru" m-a trimis încă în aceeași toamnă, pentru studii, la Conservatorul din București, unde unicul meu profesor avea să fie actualul director de scenă pe viață al "Teatrului Național" și gloriosul decan al primei...
0 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
Copacul ranit
de vasile emandache
A căzut fecioara Jiului între noapte și zi Pe locul unde pământul își zămislește puterea Și rănit de sângele ei un copac a rămas Ca deal pe care s-a oprit durerea... A căzut fecioara ca pleoapa unui...
Copacul vorbitor
de Mariana Stratulat
Nu știu dacă era stejar sau nuc sau poate un simplu castan copacul pe a cărui scoarță scriam mesaje în copilărie. În tulpina copacului trăiau elfi, spiriduși și gnomii de pe continentele dispărute...
Copacul meu
de Elena Paduraru
Copacul meu, de ramuri prea multe uscate, rănite sau, cu frunze căzute prin toamna cea grea, pășește molcom pe cărare și urcă încet, potolit pe coamă de munte, lăsând ici-colea urme mărunte. De rece...
Copacul
de Gabriela David
V-ati intrebat vreodata de ce ranim persoanele pe care le iubim cel mai mult? De ce dintr-un interes egoist si perfid, in incercarea noastra zaluda de a ne face simtita prezenta in vesnic...
Ploua copacul
de Vali Nițu
m-ai salutat cu-n zâmbet când mi-am prins rădăcina de tine simțind respirația pe obraz m-ai ales din adâncul sevei am găsit șansele ratate copac matur cu puține crengi rămase ce vor cădea cândva dar...
Copacul tuberculos
de Zburlea Ariana
Copacul deochiat își scuipă ultimele frunze, Tuberculoza lui boemă Se lipește pretutindeni Pe cărările din munți. Amiaza, văzută din lucarnă, I se-aseamăna tot mai mult – E sfînta de sînge ce se lasă...
Inima rănită
de Liviu Florin Căpitan
Sunt eu, copilul singurătății, ce trăiesc pentru tine, iubindu-te am descoperit uraganul ce zace în inima mea, azi am scris în sufletul meu că e timpul să te uit, cu toate că zâmbetul tău mă face să...
confesiune cu copacul în brațe
de FLOARE PETROV
mi-am pecetluit iubirea cu jurăminte, m-am integrat în armoniile create de natură, rosturile timpului le-am trăit cu simț de măsură, viața mea a fost cumva o lungă aventură, dar câteodată m-am...
din prea mult egoism, te sufoc
de ana sofian
îmi spui că bufnițele sunt un fel de minioni autohtoni cățărați în copacul din fața casei de parcă viața asta ar fi un film de desene animate gata oricând să mă smulgă de pe scaunul electric în fond...
Tăcerea și doi îngeri ne veghează pe amândoi
de REMUS BRAD
Am gasit-o zăcând goală pe un pat acoperit cu trandafiri vestejiți, spinii i-au rănit sufletul și fericirea ei sângerea. I-am bandajat rănile cu feșe albe și curate rupte din cămașa speranței pe care...