Poezie
confesiune cu copacul în brațe
1 min lectură·
Mediu
mi-am pecetluit iubirea cu jurăminte,
m-am integrat în armoniile create de natură,
rosturile timpului le-am trăit cu simț de măsură,
viața mea a fost cumva o lungă aventură,
dar câteodată m-am pierdut cu firea,
am blestemat războiul infernal
și lui Putin i-am dorit moartea.
uneori am rătăcit prin peisaje de poveste,
visuri mi-am făurit în lanul de lavandă și maci,
le-am scăldat în rouă de petale de lumini astrale,
m-am confesat copacului când l-am luat în brațe,
m-a învățat să trăiesc cu viermii sub scoarță,
să nu vânez sălbăticiunile pădurii,
cu blândețe i-am iertat pe cei ce m-au rănit.
pe stânci am gravat versuri de recunoștință,
m-au învățat să tac în fața scandalagiilor,
să îndur cu stoicism asprimea vitregiilor,
în fața furtunilor să fiu de neclintit,
m-au învățat să pierd, să nu mă plâng
că nu trăiesc în lux și opulență,
m-au învățat flămândă să strâng
cunoaștere, să n-ajung la demență.
00137
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- FLOARE PETROV
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 151
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
FLOARE PETROV. “confesiune cu copacul în brațe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/14191989/confesiune-cu-copacul-in-brateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.