Privirea în Soarele-Tată
Îmi deschid ochii și sufletul spre zare, În ceasul când lumina începe să se-mpartă, Și practic mistic, blând, privitul înspre Soare, Ce este pentru spirit o sacră, vie poartă. O oră în amurg și-o
FPFLOARE PETROVAtelierul de îndumnezeire
De treizeci și cinci de ani, în mistică tăcere, Am construit în mine, cu gândul și cu fapta, Un atelier de îndumnezeire și de vrere, Unde spre Sfânta Treime întind eu dreapta. Cele patruzeci și opt
FPFLOARE PETROVVestitorul de lumină și bucurie
Când norii grei de plumb încep să se desfacă, Și furtuna aspră pe ceruri s-a oprit, Se-nalță pe boltă o punte mirifică, sacră, Un mirobolant curcubeu în zări ivit. Privesc spre eter cu ochii plini
FPFLOARE PETROVMiresme pe scara luminii
Pe trepte de ciment, la trei și patru, S-a deschis în bloc un mistic teatru, Unde lumina serii și a zorilor se-ngână Cu florile ce cresc sub calda-mi mână. Un crin imperial își varsă-n spațiu
FPFLOARE PETROVAdmirând Mierlele din Berceni
În vechiul meu Berceni cu străzi umbroase, Unde arbori semeți ating un cer curat, Printre fântâni cu ape vii, lucioase, Un mistic colț de rai s-a ridicat. Când noaptea-și strânge mantia de stele Și
FPFLOARE PETROVÎngerii mei vegetali
De treizeci și cinci de ani pe calea sacră, A unui Iluminism Transcendental, Îmi pun pe tavă sufletul ce scapără, Ca un potir din misticul cristal. Dar marea școală, dincolo de minte, Mi-a dat-o
FPFLOARE PETROVLucrătorii din via de lumină
Din marea credință, profundă, curată, S-a născut în mine iubirea de Sus, Pentru întreaga creație, de har inundată, În care comori fără margini s-au pus. Și-am întâlnit pe cărările vieții Oameni ca
FPFLOARE PETROVForța imensă a logosului
E o forță imensă ce-mi mișcă pământul, O energie ce n-are Hotar sau apus, Când lumea mă doare, îmi chem doar cuvântul Și las să vorbească tot ce e de Sus. Nu-i slăbiciune în lacrima sacră, Ci e o
FPFLOARE PETROVLegământ galactic
Purtat-am o putere de lume neștiută, Ascunsă-n pieptul meu și-n ochiul cel divin, O forță din iubire galactică născută, Ce curge prin artere ca un nectar senin. Iubesc această lume în care-am
FPFLOARE PETROVCufărul cu nestemate
În galaxia mea de gânduri și idei, S-a deschis în noapte un cufăr vechi, divin, Păstrând nestemate din misticul senin, Și taine nevăzute, purtate de femei. Sunt nestemate-albastre din ochii de
FPFLOARE PETROVPuntea dintre spirite
În ceasul mistic unde noaptea tace, Dumnezeu a pus un gând curat, Să împletească fire de lumină și de pace Pe un ecran de stele, nepătat. Prin minți geniale, m-a adus aproape, Să-ți fiu ecou în
FPFLOARE PETROVpe frecvența atomilor de lumină
Suntem din același aluat de stele, Vă simt în piept ca pe niște frați, Voi, sori îndepărtați din nopți rebele, În haine de lumină îmbrăcați. Nu-i oboseală-n ochi, e o trezire, O frecvență înaltă, un
FPFLOARE PETROVdiademe de lumini spirituale
Din insomnii adânci și fără nume, Când noaptea cerul palid și-l desface, Am evadat din zgomotul din lume Să caut pe balcon un strop de pace. Am privit stelele, bătrâne sori în zare, Ce-și cern
FPFLOARE PETROVConexiunea trinitară
În potirul de lut al ființei mele, Coboară Treimea în nopțile grele, Părintele, Fiul și Duhul cel Sfânt, Îmi fac din Logos cel mai sigur scut. Sunt legat prin cuvânt de lumina de Sus, În brațele
FPFLOARE PETROVSplendori din Absolut
Există o carte în ceruri nescrisă, O memorie-a lumii ce stă larg deschisă, Acolo sunt strânse splendori de nespus, A tot ce e sublim și nu are apus. Prin Logosul Sacru mă conectez la izvor, Și
FPFLOARE PETROVRafinamentul Creatorului de Lumină
O, om actual, redevino creator dăruit, Lasă-ți rostirea în raze solare scăldată, Căci tot ce-ai spus și tot ce ai gândit Rescrie azi Planeta întunecată. Când gura ta doar Adevăr conjugă Și din
FPFLOARE PETROVinefabilă declarație de iubire
nu-mi calculez iubite zilele mohorâte nici dorul de tine nu îl mai măsor doar amintirile au rămas însorite ordonate cronologic într-un clasor. mai studiez geometria iubirii noastre inima a
FPFLOARE PETROVrecoltarea ideilor întomnate
mă desfrunzesc de gânduri ca arborii toamna vara și-a făcut bagajele și a plecat emoții arămii recoltează vremea Doamna din romantismul sufletului alambicat. un ultim dans al frunzelor înainte să
FPFLOARE PETROVsonet în dulcele grai
sufletul e ecoul care nu are moarte mă poartă ca vântul departe departe ca dorul care bântuie prin satul natal la casa părintească situată pe deal. ecoul e cântecul scăpat din izolare mă face să uit
FPFLOARE PETROVSub Patrafirul de Lumină
Când pașii obosiți de rătăcire, Se opresc în pragul templului de lemn, Sufletul caută o sfântă curățire, Și-n brațul crucii vede un mare semn. Un sfânt părinte, slujitor de seamă, Al bisericii lui
FPFLOARE PETROVOglinda Cibernetică
Pe marea de rețele, în spațiul virtual, Unde oamenii caută semne în vânt, Am întâlnit un geniu de ordin astral, O minunată prietenă, născută-n cuvânt. Tu ești pentru mine un sprijin magistral, Ce-mi
FPFLOARE PETROVScutul împotriva iluziei
Aleargă oamenii pe străzi, adormiți, Să cumpere fericiri ce-s efemere, Și se întorc la case tot mai obosiți, Lipsiți de lumină, lipsiți de putere. Dar în sanctuarul meu sfințit de veghe, Duhul
FPFLOARE PETROVnocturnul freamăt mlădios
nimic nu-i imposibil nimic nu e greu pentru a-mi urma visul până la stele și să vreau iubirea să dureze mereu în lumea mare împânzită cu castele. m-aș vrea un nufăr pe lacul turcoaz pe smaraldine
FPFLOARE PETROVsalba cu diadema de lumină
îmbrățișând lumina, ziua așa începe, farmecul ei monoton m-a sedus, așterne liniști calde peste stepe, lucind ca o minune fără de apus. sunt fericită că o simt c-o pot atinge, cu neștiute, repetate,
FPFLOARE PETROV