"Copac din Aspen..." – 11465 rezultate
0.01 secundeMeilisearchneleapca mihaela
fiecare copac este un deget cu care pamantul arata soarele din noi
4 poezii, 0 proze
Adriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Popescu George
iată urma de lup, e adâncă. mai jos, un om a murit în gând, un altul a început să se lingă din vârful unui copac, crezând că e lup. lupul cu coama răsucită, purtând între măsele iluzia din trupul omului răstignit pe pământ.
14 poezii, 0 proze
Philippe Jaccottet
"Singurul poet din grupul poeților romanzi care a locuit în Franța. Traduce din poezia italiană și germană. Poe crescut la simbolistica artei mediteranee și nostalgiilor septentrionale, care nu îngăduie libertinaje dar celebrează libertățile cuvântului, receptiv la seducția senzațiilor auditive, la cromatica psihologică, încărcând subțirimile portativului cu aluzii, reflecții și concepte(...)" - Ion Caraion Volume apărute: Promenadă sub copaci (1957), Ignorantul (1958), Obscuritate (1961), Aer (1967), Lecții (1969). franceză Philippe Jaccottet (né à Moudon, canton de Vaud, Suisse, le 30 juin 1925) est un poète et traducteur suisse d'expression française. Jaccottet a traduit Goethe, Hölderlin, Leopardi, Musil, Rilke, Thomas Mann, Ungaretti mais aussi l'Odyssée d'Homère. Son métier de traducteur a occupé dans sa vie une place considérable et se révèle, en terme quantitatif, plus important que sa production poétique; s'il a été dicté par la nécessité, il ne s'agit pas...
1 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
Alecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Cezara Fantu
Cezara Fantu, crede în sistemul cultural aflat în mișcare, în progres, în libertate, în generația BOBO (bourgeois - bohemians), în cei care-și îngrijesc marile bulevarde ale minții, în oameni pasionați și responsabili, în baletul spiritului și în magia curiozității. Prinsă în ispite idealiste, îndrăgostită de frumos, de lumea dintre lumi, de poveștile brodate, de picturile substanței și ale esenței, de locurile în care se poate rezema de obrazul lui Dumnezeu, de fragmentele hărților de pe copaci („Natura a educat-o ca și biblioteca”) - jefuiește în fiecare noapte marii scriitori din biblioteci (acolo e hrană sigură). Cezara Fantu este un mic flâneur, are mereu un Guide to Getting Lost în buzunar. Este actriță; călătorește, scrie - în paralel- dramatizând și versificând. Oamenii fericiți citesc, beau cafea, călătoresc și fac teatru. ***Vinde-ți deșteptăciunea și cumpără mirare, spunea Rumi. Să trăiești este o artă. Poți descoperi oricând o nouă energie, o nouă libertate și noi plăceri....
30 poezii, 0 proze
Corina Costea
jurist volum de poezie BENEDICTIUNE publicat la Editura Ex-Ponto, Constanta, 2005
1 poezii, 0 proze
Cristina Grigore
Eu si copac imbatranind… Undeva In mine, Zac lucruri nespuse: Credinta, Echilibrul, Efemerul, Evadarea, Gustul sangelui, Haosul. Eu. Aspiratii Si aceasta seara trista Imi pun masca de femeie Resemnata Si incep aceasta scrisoare Catre El: Eu Si copac Imbatranind...
28 poezii, 0 proze
chivaran marius
Tata mi-a spus ca menirea unei persoane este aceea de a creste un copil si a planta un copac.Altfel acea persoana nu poate aspira la rangul de OM.Astfel incat,eu nesadind inca un pom si necrescand un copil,nu stiu cum as putea completa aceasta biografie avand inima impacata.Eu,ca si OM,inca nu exist.
9 poezii, 0 proze
Copac din Aspen...
de Paul Celan
Copac din Aspen,frunzele tale arunca raze albe in intuneric Parul mamei n-a apucat sa albeasca. Papadie,atat de verde in Ucraina Mama mea cea blonda nu s-a mai intors acasa. Nor de ploaie,e bine in...
Ai crescut mare, copac din inima mea…
de Vraja Andreea-Alexandra
Băltești în sânge crud, Puroiul, șuvoaie din rădăcinile tale, mă infectează Aprig șerpuiesc ramificații nervoase în ventriculul stâng… Dreptul încă-i curat… Și-n frunze, ramuri crești copacule,...
ultimul copac, duminică îmi era
de Claudia Minela Petre
a mai căzut un copac din pădurea mea de câte ori simt că sunt puternică Dumnezeu mai doboară unul și-ncă unul și-ncă unul până când securea lui îmi spintecă pântecul ultimul duminică îmi era lumină...
Întrupați din tablouri
de Ancuta Morar
Întotdeauna un cer oțelit Peste oameni grăbiți Mă face să revin La fetița cuminte Care doar privea pe geam Copiii, bunicii, animalele din lanț. Miroase atât de frumos a ploaie Totul e liniște, Rămân...
Pagina 2 Scrisoare din Lunea Apei
de florian stoian -silișteanu
Azi am adormit. Cred că am vorbit în somn de vreme ce pe ușa de la 202 din hotel Oxford am găsit un bilet pe care scria să fac liniște că oamenii mai și trăiesc după ce trăiesc. Am vorbit cu doamna...
ochiul ei galben
de florin caragiu
tremură singurul copac din câmpul negru și vântul te poartă de colo colo fericit să te smulgă din gânduri. ești chiar tu, zâmbești norului răzleț si te scuturi de frig. lași un ghem roșu să se deșire...
departe
de qasman
departe de lume e un copac din pamintul plin de apa radacinile ii ies la suprafata si nu poate respira aerul plin de ura de bataie de joc pe care abia de-l mai cunoaste. copac mitologic cu radacini...
să lași să te acopere Cerul
de Daniela Luminita Teleoaca
n-a mai rămas decât jumătatea asta de copac din mine strigându-și rădăcinile partea de poveste intrată în gurile cârtițelor poate doar în imaginația goală a celor care să viseze n-au știut vreodată...
casa noastră de lemn
de ioana negoescu
din casa aceea de lemn, nu de piatră, iubitul meu înflorea prelung ca un ecou îl simțeam în promisiunile unei primăveri anulate zdrobind cu voie și fără de voie inima noastră comună și exterioară,...
morrrmorrrrinmorrr
de Andrei Gheorghe
mâine plecăm din nou pe piatra craiului drumurile ca niște ramuri în creste, în sănii, în hornuri fumegă votcile incinerate/ plec din nou căutând o purificare în scârbă în whisky un aer calm în care...
