"Colțul meu de lumină" – 9540 rezultate
0.03 secundeMeilisearchGabriela David
Sunt un fluture, azi ma ascund in coltul meu, parasita; maine zbor spre cele mai albastre si inalte clipe efemere. Sunt un vers, azi necitit si parasit pe-o coala orbitor de goala; maine, un castel de ganduri si patimi adanci. Sunt a nimanui cand versul parasit asteapta singur un suflu; sunt a tuturor cand castelul de ganduri se izbeste de ecoul unor pasi. Astept ecoul pasilor vostri. adresa mail:gabriella_cnx@yahoo.co.uk
34 poezii, 0 proze
florin vaduva
M-am nascut in 7 octombrie 1947,o toamna secetoasa,cum a fost de fapt tot anul.Mi-am petrecut copilaria in satul meu natal ce se numeste Vineti(nu stiu nici acum de unde a primit acest nume),sat ce apartinea de Plasa Spineni, apoi mai tarziu de raionul Vedea,regiunea Pitesti.Parintii mei au fost tarani mijlocasi,cinstiti,gospodari si avand cultul muncii bine inradacinat in constiinta lor,calitate pe care mi-au transmiso si mie. Cele sapte clase elementare,le-am absolvit la scoala din sat si pot sa spun ca am invatat destul de bine,dar nici la nazbatii nu prea aveam concurenta,fapt care l-a determinat pe tatal meu sa viziteze mult prea des scoala,ocazii in care ma"educa",asa cum stia el mai bine. Apoi am fugit de acasa si pe furis am dat examen la scoala profesionala,fapt care m-a departat de casa pret de trei ani,la Targoviste.A urmat apoi liceul seral,Scoala Populara de Arta,armata si mai multe cursuri de sase luni sau de doi ani,in diverse specialitati.Am activat ca instructor...
2 poezii, 0 proze
todor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
cristina constantin
7 poezii, 0 proze
roxanacazan
m-am nascut ca sa ma pierd in multime si din coltul cel mai ascuns sa-i observ miscarile. Ma pitesc in unghere de negura si de acolo rad de tine...
58 poezii, 0 proze
Marcela
Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...
1 poezii, 0 proze
Dragos Serban
Pe 16 dec 1978 apare pe lume dornic de a cunoaste imprejurimile Dragos Serban, intr-o casa veche de la marginea Bucurestilor. A crescut inconjurat de birturi de mahala si de muzica lautareasca. La inceput nu le baga in seama. Dupa care a inceput sa le urasca. Dupa si mai mult timp, o data cu schimbarile interioare a descoperit in oamenii aceia simpli din mahalale, care zac pe scaune tocite din lemn cu tigari proaste in coltul gurii si o jumate in fata, toata filozofia populara romaneasca. Si a inceput sa-i iubeasca. Pentru ca i-a inteles. Pe ei, si pe ceea ce se ascunde in spatele unui palton rupt in coate.
70 poezii, 0 proze
Aida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
Coltun Claudia
Sunt originara din orasul Calarasi, satul Valcinet.Am absolvit S.M. din satul natal.Liceul l-am facut in cadrul Colegiului Pedagogic \"Alexandru cel Bun\", Calarasi. In anul 2005 sunt imatriculata la USM, facultatea de filologie.In prezent fac masteratul la facultatea de jurnalism, USM.
2 poezii, 0 proze
Violeta Tuhoarca
Sunt colbul mut din prima zi, frustrarile ce-or mai veni- taceri cu gust de poezii Te stiu, ma stii...
11 poezii, 0 proze
Colțul meu de lumină
de Zavalic Antonia-Luiza
nu mai este acasă pământul a fugit de sub picioare picioarele au căzut desfac plasele prinse în aripile ce ocolesc trupul păsărilor o migrenă uriașă a atins toate orașele acestei lumi oamenii...
în colțul meu de rai
de FLOARE PETROV
bat inimile ritmic în acorduri de harpă, norii se transformă în ploaie de lumină, se înzdrăvenește și câmpia stearpă și oamenii simt atingerea divină. în colțul meu de rai mă simt marchiză, stau cu...
nostalgie de Mai
de FLOARE PETROV
din cuvinte de iubire îmi fac zestre povești de primăvară se scurg din stilou perdele de lumină vibrează la ferestre odaia strălucește precum un bibelou. în colțul meu de rai visez frumos și îmi...
în atelierul poeziei
de FLOARE PETROV
destul de obosită mă-ndrept spre amurg, viața mea a fost atelier de poezie, lumini ancestrale prin artere curg umezind cu rouă iubirea târzie. n-am trăit zadarnic, am evoluat, icoane de lumină cu...
broderie lirică
de FLOARE PETROV
mă copleșesc emoții, o sumedenie mirajul Primăverii mă fascinează Crăiasa florilor nu-i o vedenie colțul meu de rai îl înmiresmează. în preajma mea zâmbesc magnolii se primenește al meu lirism...
Luminii îi sunt datoare
de Gabriela Marieta Secu
Știu, pare a târziu ceea ce fac, nu pot da socoteală întunericului pentru ceasul meu de lumină... Sunt într-o tensiune sentimentală de-a dreptul insuportabilă... am și eu un colț de lumină, trebuie...
medalion liric
de FLOARE PETROV
parcă aș avea în suflet întregul cer cu stele, mă simt bogată navigând cu versul printre ele, mă simt de parc-ar fi al meu întreg pământul, nimic nu-mi pune frontiere, îl străbat cu cuvântul. parcă...
Unui cuvant...
de Marius
Deși eu am rămas plângând sub o lumină de mister, Tu ești pe veci în amintirea mea, mereu neprihănită, Ca un suflet candid ascuns în colțul meu secret de cer, Unde și azi îți mai declar dragostea mea...
La Pescărie-i colțul meu de Rai
de Ioan-Mircea Popovici
Cu șaptesprezece ani în urmă În Ajunul de Bobotează, Voi Ați venit în vizită la Noi Doi Să vedeți cum se sfințește apa Clipa sfințirii s-a lungit atunci În raza de chemare la cascadă Acolo unde orbul...
Demonul meu...sau îngerul nimănui
de Ghita Mariana Alexandra
Picuri roșii demonic plesnesc pământul, O întreaga armată de pe mână mi se prelinge. Nu mai simt nimic... nici măcar tăișul Cu care-am scris haotic un singur nume. Îl voi purta mereu în lumea mea cea...
