"Cât/Câtă" – 20256 rezultate
0.02 secundeMeilisearchCălin Cătălin Răpciune
A fost odată k niciodată un Făt care crestea într-o zi cât altii într-un an... Nu vreti să stiti cum arăta după vreo 3 luni...
33 poezii, 0 proze
ACAlbert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
SOStefan Leon Orzu
Vad ca toate textele postate de mine sunt catalogate drept "nesatisfacatoare". comentati-ma, oameni buni, injurati-ma cu patima si spuneti-mi cat sunt de dobitoc, sa stiu si eu ce-mi lipseste(in afara de creier). Despre mine: Am terminat Colegiul Costache Negruzzi din Iasi, locul unde formarea mea spirituala s-a conturat cel mai bine si unde am invatat sa deschid ochii larg. Nu e meritul liceului in sine, cat a oamenilor de acolo, atat colegi, cat si (unii) profesori. In prezent sunt student al Facultatii de Informatica Iasi, univ. Al. I. Cuza, si indiferent de orice ar crede majoritatea, acolo se afla oameni care au imaginatie vie si care pot crea mult mai mult decat programe de calculator.
7 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
Valeriu Matei
1959 Se naște la 31 martie, în comuna Cazangic, județul Lăpușna, Basarabia în familia lui Nicolae (1922 – 1981) și a Sevastiței (n. Cătană, 1924-2009), țărani cu școală românească. La vârsta de cinci ani mama îl învață să scrie și să citească atât cu alfabet cirilic, cât și cu alfabet latin. 1966 – 1974 Urmează școala medie incompletă din satul natal, astăzi gimnaziul Mihai Viteazul; redactează revista literară a școlii Luceafărul. În 1973 debutează în presa pentru copii, dar bucuria debutului nu ține prea multă vreme - P.Meniuc, redactor la revista unde trimite versuri îl îndemnă să „nu mai scrie versuri triste”, sfătuindu-l: „ar fi bine să te inspire viața luminoasă de azi”. 1974 – 1976. Urmează școala medie românească nr. 2 din or. Leova, pe care o absolvă cu medalie de aur; se remarcă în cadrul olimpiadelor din Republica Moldova la limba și literatură română și istorie. 1976 – 1979. Este student la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de istorie; frecventează cenaclurile...
0 poezii, 0 proze
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
CCCornelia Constantin
M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății...
26 poezii, 0 proze
Buta Dan Alexandru
M-am nascut pe 19 septembrie 1988 in orasul Pascani judetul Iasi din Romania.Calsele unu-patru cat si gimnaziul le-am urmat la Scoala Generala "Ioradache Cantacuzino" din orasul natal si in prezent urmez liceul,la clasa de informatica a liceului "Mihail Sadoveanu",in clasa a zecea.
2 poezii, 0 proze
Chirica Andreea
Sunt doar un cosmar a unei copile prost inspirate , ce m-a uitat in acest canal infernal al lumii si incerc sa supravietuiesc cum pot . Am incercat ( si inca incerc) sa duc o viata normala , si am copiat toate gesturile si aclimatizarile celor din jur ; asa ca m-am casatorit si am facut un copil . Mi-am dat seama ca nu este atat de urat pe cat pare , ci doar plictisitor uneori . Dar....atata timp cat un nebun ca mine isi duce veacul intr-o astfel de lume , mereu va gasi ceva atractiv , sau ceva de care sa se lege pentru a-si infrumuseta viata . Unul dintre acele lucruri este copilul meu LUKE ..... un vis devenit realitate :X .... o utopie a unei vesnicii abstracte .
1 poezii, 0 proze
NPNikolaus Rudolf Pilly
Președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, organizația locală Călan Autor a nenumărate articole în domeniul tehnic, studii monografice, poezii, proză și cântece. Publică regulat în presa de limbă Germană. Este cunoscut ca fiind printre puținii din țara noastră care cântă la fierăstrău. Cântă la acest "instrument" din 1952 Semnează cărțile: Punerea corectă în funcționare a furnalelor Romanțe noi pe teme vechi cât lumea (vol. I, II, și III) Lieder Strausschen Heinen in Fruhling Zündet an ein Licht Rose Im Schnee Einsamkeit Volume colective: Funcționarea furnalelor cu intensitate de ardere mărită(autori: N. Pilly, I. Stoicoi) Uzina "Victoria" (1970 - 1980) (autori: N Pilly, D Frentoni) Din istoria siderurgiei românești (autori: I. Tripsa, A. Alexandrescu, I. Barbu, O. Hatarescu, Șt. Olteanu, N. Pilly) Nikolaus Rudolf Pilly a reușit să îmbine metalurgia și arta, făcând ferăstrăul să cânte. Deși născut în Călan, Nikolaus Pilly a trăit marea parte a vieții sale în Reșița....
10 poezii, 0 proze
Cât/Câtă
de Sonia Runcu
Cât timp și câtă idee se pierde pe drumul acesta ... pe care .. căutăm să părem că suntem utili nouă sau altora! Câtă greață și plictiseală să vedem că nu facem nimic deși suntem tot timpul...
homo
de Adi Cristi
Homo sapiens nu a fost homo. O astfel de afirmație nu are la bază nici un fel de cercetare științifică. Homo sapiens nefiind homo, nu i-a rămas decât șansa de a fi doar... sapiens. Logica, într-o...
contemplarea lumii în sunet de fanfară
de Mondea Adrian
Motto: „O, de-aș avea o cât de câtă greutate aș putea să zbor” – Nichita Stănescu Clipa cea repede. Anii de liceu. Descoperirea conștiinței înfometate de sens. De multe ori m-am imaginat un soldat,...
Unde-s, Doamne?
de Chereches Maria
as manca o banana dar mi-e lene s-o scot e in punga ei pe fundul plasei cat efort cata miscare s-o culeg de-acolo moartea mi s-a cuibarit in madulare desi sanatoasa stau inmarmurita de frica...
Ai fost
de Valentin Boeru
Ai fost Tu ești războinicul nătâng Ce luptă fără șanse. În seri târzii te văd plângând, Că nu-ți găsești, cât ai căta, Steluța printre astre. Tu nu mai ești în joc de mult. Nu mai contezi, vezi bine!...
de-a coraline 4
de Silvia Bitere
semințele își pocneau fructul și erau fericite era ca o naștere de vieți era ceva continuu în mine coraline erai tu în zilele în care mă strigai pe nume ascunde-te dacă te pierd cumva te voi găsi în...
azi, 40 de ani, 3 ani şi jumătate
de Ștefan Petrea
un La mulţi ani! aştept înfrigurat... îţi strig şi oare cât a câta oară şi chinu-n trai ne este o comoară, tu ai uitat o lacrimă pe pat. de ziua ast a mea a şi crăpat prin noaptea cu plutirea ce să...
Þară îndepărtată
de George Magheru
Tăcerea-i soră cu eternitatea Și bolțile-ireale par Fantoma unor bolți știute, dar Sunt mai reale ca realitatea. O, ce imateriali mai sunt pereții Încât lumina lunii mult prea grea Molozul îl...
Cronică de plimbare...
de Silvia Guță
Da... E deja seară... Ca orice tânar, și eu ies seara în oraș. Mai mult așa, ca să nu stau acasă și să ascult cine știe ce noi interpretări ale vechilor probleme fonice la domiciliu... Sa începem...
Cearta dintre inima și trupul lui Villon
de François Villon
- Ce-aud? - Eu sunt! - Cine? - Inima ta, Ce mă mai țin doar într-un firicel: Licoare n-am, nici vlagă a bătea, Văzându-te retras și singurel, Trist, alungat la colț ca un cățel. - De ce-s așa? - De...