Poezie
de-a coraline 4
1 min lectură·
Mediu
semințele își pocneau fructul și erau fericite
era ca o naștere de vieți era ceva continuu în mine
coraline
erai tu în zilele în care mă strigai pe nume
ascunde-te dacă te pierd cumva te voi găsi în fiecare sămânță
de copac și mă lăsam în voia câmpiilor întinse
cât soare câtă apă cât cer dintr-ăsta viu purtam pe brațe oare
o, când eu îmi simt mirarea coraline!
orbeam căutându-te și lanul de porumb creștea sub frunză
și eu creșteam odată cu el din interior și nu din formă
în forme se așează doar cei care privesc de la distanță
ca din lojă îmi ziceai
expresia din noi trăiește însă dincolo de trup
tu știi
eu am numit treaptă a devenirii tale zâmbetul din om
coraline
până și firul de păpădie are miros de zâmbet
ești tu în pantofii tăi colorați și drepți
și bărcile erau prinse de mal ne așteptau răspunsul
iar noi nu știam
eu și coraline de ce umbra noastră era mai vie
decât apa prin care trebuia să trecem
o parte din trup și-o parte din cer
022.366
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Bitere
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 181
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Bitere. “de-a coraline 4.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-bitere/poezie/13980833/de-a-coraline-4Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VCVCvorba lui cheloo✓un text sensibil pe un ton care mie îmi place mult. mă duce cu gândul la mitul orfeu și euridice. bine te+am găsit silvia te+am urmărit cu plăcere și până acum pe agonia.
0
SBdragă Ștefan, te-am cunoscut după plusuri:)! mulțumesc din suflet pentru cuvintele frumoase pe care mereu mi le aduci mereu. ești ca o sărbătoare de om.
știu că îți place acest ton. mai știu că nu place oricui.
mă scuzi, de-abia acum am observat că ai lăsat și aci comentariu.
mii de scuze.
silvia
știu că îți place acest ton. mai știu că nu place oricui.
mă scuzi, de-abia acum am observat că ai lăsat și aci comentariu.
mii de scuze.
silvia
0