Poezie
roșu zgâriat
1 min lectură·
Mediu
am plecat cu timpanul lumii în buzunar
și valurile erau din ce în ce mai înalte
aproape că mă scufundam în pantofi
aproape că nu-mi găseam pantofii
iar tu știai că nici eu nu știam din ce lume am coborât
ca să ne legăm la șireturi
ne-am iubit într-un final
într-o peliculă de eastwood
când roșul zgâriat ne-a invadat memoria
era prea târziu
002553
0